România deține o treime din resursele geotermale ale Europei, dar nu reușește să le valorifice eficient
În cadrul unei conferințe de presă desfășurate pe 19 mai, Laszlo Borbely, ministrul Mediului și Pădurilor, a subliniat că România are la dispoziție o treime din totalul apelor geotermale din Europa. Cu toate acestea, în ultimele două decenii, țara noastră nu a reușit să utilizeze aceste resurse într-un mod ecologic și sustenabil din punct de vedere economic și turistic. „Deși avem un potențial imens în acest domeniu, am neglijat dezvoltarea altor atracții turistice care ar putea contribui la economia locală”, a declarat Borbely.
Ministrul a adus în discuție impactul negativ al pierderilor cauzate de neconservarea biodiversității asupra economiei românești. Conform unor studii recente, aceste pierderi se ridică la aproximativ 7% din Produsul Intern Brut (PIB) al țării. „Fără fonduri adecvate și mecanisme eficiente de finanțare prin POS Mediu sau Fondul pentru Mediu, eforturile noastre vor fi inutile”, a subliniat el.
Borbely a insistat asupra necesității ca instituțiile statului să fie mai conștiente de importanța conservării biodiversității. România continuă să fie întârziată comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene în acest domeniu crucial. „Este esențial să găsim metode prin care instituțiile statului să devină mai receptive la problemele legate de mediu”, a adăugat el.
Recent, oficialii Ministerului Mediului au confirmat că România respectă standardele Uniunii Europene privind biodiversitatea cu o marjă cumulată de 17%. Datele disponibile pe site-ul ONG-ului Natura 2000 indică faptul că Uniunea Europeană este împărțită în nouă regiuni biogeografice distincte; România având cea mai mare diversitate biogeografică dintre statele membre și candidate la UE.
Propunerile pentru siturile Natura 2000 includ 108 SPA-uri (11.89% din teritoriu) și 273 SCI-uri (13.21%). Aceste propuneri acoperă un total de aproximativ 17.84% din suprafața națională.
Pentru conformarea cu cerințele Comisiei Europene (CE), Ministerul Mediului lucrează la actualizarea unui studiu esențial încă din primele luni ale anului curent pentru îndeplinirea obligațiilor legate de rețeaua ecologică Natura 2000; totuși proiectele au fost demarate doar după asigurarea fondurilor necesare.
Hello! How can I assist you today?
România se confruntă cu proceduri legale pe lângă Curtea Europeană de Justiție (CEJ) datorită nerespectării angajamentelor referitoare la managementul ariilor naturale protejate.
Până în anul 2004, statele membre UE propuseserau ca situri Natura 2000 o medie ce depașea procentajul generalizat al suprafeței lor naționale – aproximativ14%. Datorită diversității biologice superioare regiunilor est-europene, cele zece noi membri ai Uniunii au sugerat ca circa20%din teritoriile lor să fie incluse în această rețea ecologicǎ.
Contribuția României este semnificativǎ datoritǎ bogatelor sale resurse biologice ce sprijină Rețeaua Ecologicǎ Europeanǎ Natura 2000.
Multe dintre propunerile existente pentru siturile acestei rețele coincid cu ariile naturale protejate deja recunoscute pe plan național precum parcurile naţionale şi rezervaţiile naturale.
La începutul lunii martie organizațiile ecologiste afiliate Coaliției ONG Natura 2000 au solicitat sprijin guvernamental suplimentar pentru protejarea acestor zone vitale inclusiv alocarea unui buget dedicat acestora.
Următoarele evaluări pe care România trebuie să le prezinte autorităților europene sunt programate pentru anul2013; între timp se finalizează un studiu realizat prin Institutul Național de Biologie axat pe biodiversitate.
În prima jumătate a anului2011 Comisia Europeanã va oferi clarificări referitoare la viitoarele surse financiare destinate programelor asociate reţelei Natura 2000.
