Euro a coborât luni, 5 octombrie 2026, la 1,12 dolari, minimul ultimelor 17 luni, pe fondul îngrijorărilor privind datoria Franței, al creșterii randamentelor obligațiunilor guvernamentale și al scumpirii petrolului. Deprecierea monedei europene ar putea majora prețurile importurilor cotate în dolari, inclusiv ale energiei.
„Investitorii s-au poziționat pentru un risc fiscal mai ridicat”, a declarat Ricardo Amaro, economist-șef pentru zona euro la Oxford Economics.
Moneda unică a pierdut aproximativ 5% față de dolar de la începutul anului, potrivit DW. Scăderea s-a întins pe o mare parte din 2026, înainte ca vânzările recente de obligațiuni franceze să accentueze presiunea.
Ricardo Amaro, economist-șef pentru zona euro la Oxford Economics, a explicat pentru DW că scăderea euro din acest an reflectă schimbarea așteptărilor investitorilor privind dobânzile din SUA. Aceștia anticipează dobânzi mai ridicate, pe fondul creșterii randamentelor obligațiunilor la nivel mondial.
Cel mai recent val de vânzări a fost alimentat în special de temerile privind situația fiscală a Franței.
Deprecierea euro poate accentua scumpirea energiei
Petrolul și gazele sunt cotate în dolari. Un euro mai slab ar majora prețul acestor importuri pentru cumpărătorii care plătesc în moneda europeană, adăugând presiune peste scumpirile deja înregistrate pe piața energiei. Același mecanism ar afecta bunurile importate din Statele Unite.
„O depreciere mai accentuată a euro ar amplifica șocul inflaționist într-un moment în care se așteaptă deja ca inflația să rămână ridicată până în 2027”, a avertizat Amaro.
Nemulțumirea alegătorilor față de costul ridicat al vieții a contribuit la instabilitatea politică din mai multe țări europene. În Spania, premierul Pedro Sánchez a convocat recent alegeri anticipate, după ce parlamentul a respins măsuri destinate crizei locuințelor.
Franța se împrumută mai scump, iar investitorii se îndreaptă spre Germania
Vânzările de obligațiuni franceze s-au intensificat săptămâna trecută, odată cu îndoielile privind sustenabilitatea datoriei pe termen lung. Randamentul titlurilor guvernamentale cu scadența la 10 ani, indicator al costului finanțării statului, a urcat la 5%, înainte de o ușoară scădere.
Diferența față de randamentul obligațiunilor germane cu aceeași scadență a atins cel mai ridicat nivel de la criza datoriilor din zona euro, care a afectat Uniunea Europeană la începutul anilor 2010. Acest ecart este urmărit de investitori ca indicator al stabilității financiare europene.
Creșterea economică redusă din zona euro și scumpirea energiei au intensificat atenția asupra finanțelor Franței. Mulți investitori s-au orientat către plasamente considerate mai sigure, precum obligațiunile guvernamentale germane. Presiunea s-a extins și asupra altor piețe ale datoriei publice, inclusiv cea a Italiei.
Problemele bugetare franceze au acumulat dezechilibre în timp:
- De la venirea președintelui Emmanuel Macron la putere, în mai 2017, cheltuielile publice au crescut, iar taxele au fost reduse substanțial.
- Datoria publică reprezintă acum aproape 118% din produsul intern brut (PIB).
- Deficitul bugetar anual depășește în mod regulat 5% din PIB, față de 3,4% la începutul mandatului lui Macron.
Convenirea bugetelor anuale a devenit în ultimii ani un test pentru stabilitatea guvernelor franceze. Bugetul pentru 2027 a fost convenit și include reforme menite să reducă deficitul.
Investitorii sunt însă neliniștiți de direcția politicii economice în cazul unei victorii a Marine Le Pen, care ar urma să fie candidata partidului de dreapta National Rally la alegerile prezidențiale din 2027. Formațiunea este bine plasată înaintea scrutinului. În Germania, ascensiunea partidului populist AfD a provocat întrebări similare despre direcția viitoare a principalei economii a blocului european.
Banca centrală trebuie să gestioneze presiuni opuse
Jim Reid, de la Deutsche Bank, a apreciat într-o notă publicată luni că diferența dintre randamentele franceze și germane devenise, la un moment dat în săptămâna precedentă, suficient de mare încât piața să se apropie de o panică de mică amploare. „Marea întrebare este dacă acesta este începutul unei noi crize a datoriilor suverane din zona euro sau dacă piețele au reacționat deja excesiv”, a scris Reid.
Geoffrey Yu, strateg senior la BNY, respinge însă paralela cu episodul anterior al crizei datoriilor: „Comparațiile cu 2012 sunt departe de realitate”, a spus el.
Presiunea asupra euro și a altor piețe ale datoriei publice, inclusiv cea a Italiei, a dus la apeluri ca BCE să acționeze pentru a împiedica transformarea îngrijorărilor privind Franța în panică. Amaro a explicat că slăbirea euro nu trebuie privită ca o evoluție izolată. Pentru banca centrală, comunicarea privind dobânzile poate complica situația Franței. „Un ton prea ferm privind dobânzile ar spori și presiunea asupra randamentelor obligațiunilor Franței, care au devenit un factor important al slăbirii euro”, a explicat Amaro.
Economistul se așteaptă ca decidenții să urmărească evoluția euro față de dolar, fără să încerce deocamdată să influențeze piața. În evaluarea sa, perspectiva unor noi majorări ale dobânzilor BCE în 2026 și deteriorarea perspectivelor inflației impun o monitorizare atentă.
„Dacă este declanșată de îngrijorările tot mai mari privind perspectivele fiscale ale Franței, BCE va dori cu siguranță să gestioneze situația cu grijă, având în vedere riscurile pentru zona euro”, a adăugat Amaro.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyBlocarea intersecției pe verde poate aduce o amendă de 4.325 lei. Unde trebuie oprită mașina la semafor
BravonetSora lui Ken Urker o acuză pe Gypsy Rose Blanchard că minte. Autumn spune că nu mai erau împreună
LylaDepresia postpartum îi afectează și pe tați. Studiile indică 18,8% în România
Revista IoanaCe spune EMA despre ceaiul de roiniță pentru stres și somn și unde găsești precauțiile
News24Kelemen Hunor condiționează votul UDMR pentru un guvern PSD de sprijinul liberalilor
Dolce SportJorge Jesus îi lasă lui Cristiano Ronaldo decizia revenirii la naționala Portugaliei
