CSM se plasează tot mai mult în afara sistemului judiciar

Judecătorul Lidia Barac, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, afirmă că, deşi unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt oameni rezonabili şi interesaţi de problemele din sistem, CSM ca organism se plasează tot mai mult în afara sistemului judiciar.

„Din discuţiile purtate cu magistraţii în ultimii ani am constatat că ei nu se mai simt reprezentaţi de acest for. Aşa se explică şi numărul mare al litigiilor generate de magistraţi împotriva hotărârilor CSM (circa 900 doar în casaţie la ÎCCJ), în condiţiile în care în anii anteriori asemenea situaţii erau cu totul izolate. Lipsa de comunicare reală cu sistemul judiciar, cu reprezentanţii acestuia în teritoriu au generat o ruptură între sistem şi CSM.

Aceasta explică şi eşecul proiectelor lansate de CSM”, declară Lidia Barac. În opinia ei, CSM trebuie să-şi asume rolul constituţional, ceea ce înseamnă că trebuie să funcţioneze ca o instituţie reprezentativă atât pentru sistemul judiciar, cât şi în raport cu celelalte puteri ale statului.

„Un sistem judiciar solid nu poate fi construit în absenţa dialogului. Principiul separaţiei puterilor în stat s-a evidenţiat tocmai în urma observării interferenţelor care există între cele trei puteri”, precizează judecătoarea.
Lidia Barac, care candidează la alegerile pentru viitorul CSM, susţine că a luat această hotărâre după ce a constatat că cea mai mare dezamăgire din întreaga sa experienţă profesională a fost când a realizat că principalul obstacol în promovarea legilor de reformare a sistemului judiciar este reprezentat chiar de Consiliu.

„Am acceptat funcţia de secretar de stat în MJ convinsă fiind că pot contribui la fixarea pârghiilor legislative atât de necesare relansării reformelor în sistem. Am ales să lucrez în laboratorul în care se construiesc şi se imaginează legi, se fixează repere pentru dezvoltarea justiţiei şi întărirea sistemului judiciar.
Cea mai mare dezamăgire din întreaga mea experienţă profesională a fost când am constatat că principalul obstacol în promovarea legilor de reformare a sistemului judiciar este reprezentat chiar de CSM.

Am împărtăşit această experienţă cu colegii magistraţi, context în care mi s-a sugerat să candidez la noile alegeri pentru CSM. Am meditat îndelung asupra acestui demers. Evoluţii ulterioare în relaţia MJ – CSM – sistem judiciar m-au determinat să-mi depun candidatura”, susţine judecătoarea.
Lidia Barac consideră că justiţia trebuie să fie proiectul public numărul 1 în România, în următorii 10 ani, recunoscând că sistemului judiciar din ţara noastră îi lipsesc multe, dar în principal credibilitatea.

„Miza istorică este succesul sau eşecul României, în condiţiile generate de dobândirea statutului de stat membru al UE, iar focalizarea complexă şi de lungă durată a ţării noastre pe transformarea profundă a justiţiei reprezintă condiţia critică de succes a noii Românii europene.
Această credinţă m-a determinat să accept funcţia de secretar de stat în MJ. Am considerat că din această poziţie pot contribui la fixarea pârghiilor legislative absolut necesare relansării procesului de reformă a sistemului judiciar”, subliniază secretarul de stat.

Barac spune că la baza acceptării funcţiei de secretar de stat în MJ au stat cele două mari proiecte – legea micii reforme şi Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar ca serviciu public 2010 – 2014.
„Vizualizând cadrul acestor proiecte mi-am dat seama că, pentru prima dată, se imaginează construirea unei agende a justiţiei române, menită să asigure coerenţă şi rigoare sistemului judiciar.

În acest context, începutul mandatului meu a fost marcat de identificarea principiilor necesare pentru construirea unei justiţii credibile şi eficace”, susţine Barac. Cât priveşte unele nemulţumiri legate de proiectul legii micii reforme venite din partea unor magistraţi, Lidia Barac consideră că, din contră, judecătorii aşteaptă această lege şi cer intrarea ei în vigoare şi că, din păcate, liderii unor asociaţii profesionale, acompaniaţi de poziţia unor reprezentanţi ai ÎCCJ, au transferat în spaţiul public o asemenea percepţie care nu are corespondent în fapte.

În ceea ce priveşte noul proiect de lege privind salarizarea bugetarilor, secretarul de stat afirmă că MJ a transmis un punct de vedere, însuşit şi de CSM, atrăgând atenţia asupra unor probleme de constituţionalitate, pornindu-se de la jurisprudenţa CCR, dar şi de la exigenţele jurisprudenţei CEDO, în ideea restabilirii importanţei independenţei materiale a magistraţilor pentru o justiţie sănătoasă.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata