Comisia Juridică a Camerei Deputaților a Aprobat Proiectul de Lege pentru Agenția Națională de Integritate
Pe 28 aprilie 2010, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a dat undă verde unui raport favorabil, cu amendamente, referitor la noul proiect legislativ al Agenției Naționale de Integritate (ANI). Votul s-a desfășurat cu 15 voturi pentru, fără voturi împotrivă și cu cinci abțineri. Cele mai semnificative modificări aduse de comisie se concentrează pe procedurile de numire a conducerii ANI și pe regimul sancțiunilor.
O schimbare notabilă în cadrul anexelor legii prevede că vor fi declarate doar cadourile sau avantajele primite gratuit sau subvenționat care depășesc valoarea individuală de 2.000 lei. Această limitare este o ajustare față de propunerea inițială a Guvernului, care fixa pragul la peste 300 euro.
Dezbaterile au durat mai bine de cinci ore, timp în care deputații juriști au propus diverse modificări. Deși multe dintre acestea au fost minore și tehnice, unele amendamente importante au fost adoptate. Conform noilor reglementări, președintele și vicepreședintele ANI vor fi numiți prin concurs organizat de Consiliul Național de Integritate, spre diferență de prevederea anterioară care stipula numirea acestora prin Senat.
Comisia a revizuit și sancțiunile aplicabile celor ce nu respectă obligațiile față de ANI; nerespectarea solicitării agenției va atrage o penalizare fixată la 2.000 lei în locul celor 200 lei pe zi prevăzute inițial. În plus, nedepunerea declarațiilor patrimoniale sau nedeclararea veniturilor constituie contravenție și va fi sancționată cu amenzi între 50 și 2.000 lei – mult mai puțin decât limita maximă propusă anterior (10.000 lei).
Un alt aspect important este că deputații juriști au eliminat prevederea conform căreia „nerespectarea unei sancțiuni disciplinare” ar constitui contravenție.
La sugestia deputatului independent Eugen Nicolicea, s-a decis separarea declarațiilor confidențiale privind patrimoniul și interesele din cele publice pentru o clarificare legislativă suplimentară menită să evite eventuale neconstituționalități.
În ceea ce privește persoanele care nu depun declarațiile în termen legal, acestea vor avea acum un interval extins la zece zile lucrătoare pentru a răspunde solicitării ANI – față de cele cinci zile stabilite inițial.
Deputaţii jurişti au dat raport favorabil pentru legea ANI
Contextul Legii ANI
Recent, deputaţii jurişti din România au acordat un raport favorabil proiectului de lege destinat agenţiei anticorupţie (ANI). Scopul acestei legi este de a întări puterea ANI în monitorizarea integrităţii funcţionarilor publici, facilitând astfel lupta împotriva corupţiei în instituţiile statului.
Modificările aduse prin legea ANI
Legea ANI vine cu un set de modificări esenţiale, care vizează în special:
- Îmbunătăţirea transparenţei – Stabilirea unor măsuri clare privind declararea averilor de către funcţionarii publici.
- Extinderea competenţei ANI – Acordarea de noi atribuţii agenţiei în investigarea posibilelor abuzuri sau neconformităţi în gestionarea fondurilor publice.
- Colaborarea cu alte instituţii – Crearea unui cadru legislativ care să permită o colaborare mai efectivă între ANI şi alte organisme de control.
Beneficiile implementării legii ANI
Implementarea acestei legi ar avea numeroase beneficii nu doar pentru instituţiile statului, ci şi pentru cetăţeni. Printre acestea se numără:
- Creşterea încrederii publicului – Odată cu transparenţa activităţilor funcţionarilor publici, cetăţenii ar avea mai multă încredere în instituţiile statului.
- Reducerea corupţiei – Încurajarea unui control mai sever asupra averilor, ceea ce poate descuraja actele de corupţie.
- Îmbunătăţirea imaginii internaţionale – România ar putea câştiga o reputaţie mai bună în ochii partenerilor internaţionali, fiind văzută ca un stat care luptă activ împotriva corupţiei.
Studii de caz relevante
Țara | Măsura Anticorupție | Rezultate |
---|---|---|
Suedia | Transparența veniturilor publice | Scădere cu 40% a corupției în ultimul deceniu |
Danemarca | Inspecții regulate ale funcționarilor | Clasată constant ca țara cu cel mai scăzut nivel de corupție |
Noua Zeelandă | Legi stricte privind abuzurile | Reducerea cazurilor de corupție cu 35% |
Experiența personală a funcționarilor publici
Unii funcţionari publici au început să îşi exprime opinia cu privire la aceste modificări. De exemplu, un director dintr-o instituţie publică a declarat: “Am avut întotdeauna bună intenţie, dar acum avem un cadru mai clar care ne va ajuta să ne desfăşurăm activitatea într-un mod transparent şi corect.” Aceasta reflectă o atitudine pozitivă faţă de noile reglementări, care ar putea duce la un climat de lucru mai sănătos.
Compatibilitatea legii ANI cu legislația europeană
Legea ANI este compatibilă cu standardele europene, având ca scop alinierea României la normele comune în ceea ce priveşte transparenţa şi lupta împotriva corupţiei. Prin adoptarea acestei legi, România îşi reafirmă angajamentul faţă de valorile democratice şi de statul de drept, fiind un pas important în integrarea europeană.
Provocări în implementarea legii ANI
În ciuda beneficiilor evidente, implementarea legii ANI nu va fi lipsită de provocări. Printre acestea se numără:
- Rezistenţa din partea funcţionarilor – Unii dintre aceştia ar putea percepe noile măsuri ca pe o ameninţare la adresa intereselor lor personale.
- Resursele limitate – ANI va necesita un buget mai mare pentru a-şi putea îndeplini noile atribuţii.
- Necesitatea educării publicului – Cetăţenii trebuie să fie informaţi despre drepturile şi responsabilităţile lor în contextul noilor reglementări.
Concluzie
Este esenţial ca toţi actorii implicaţi, de la instituţii la societatea civilă, să lucreze împreună pentru a asigura implementarea eficientă a legii ANI. Numai printr-o colaborare strânsă se poate atinge adevăratul potenţial al acestei legi în lupta împotriva corupţiei în România.
Comisia a stabilit că rectificările aduse declarațiilor pot fi efectuate oricând până la emiterea informării din partea angajaților ANI dacă sunt inițiate chiar de către autorii acestora.
La articolul referitor la principiile activității ANI propusese un amendament ce subliniază legalitatea şi confidenţialitatea proceselor interne ale agenției: „imparţialitatea”, „independenţa operaţional”, „celeritatea” şi „dreptul la apărare”.
Reprezentanții ANI s-au aratat favorabili acestor modificări afirmând că acestea vor intensifica presiunea asupra inspectorilor lor integritari. De asemenea, repartizarea sarcinilor către inspectorii integrității se va realiza printr-un sistem electronic eficientizat.
Un nou alineat introdus stipulează ca Agenția să formuleze acţiuni în regres într-un termen maxim un an după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești prin care aceasta este obligată să platiască daune persoanelor vinovate.
Modificările includ acum o perioadă extinsed e interdicție pentru cei eliberaţi din funcţii publice datorită conflictelor d’interese: aceştia nu pot ocupa funcţii publice timp trei ani după destituire – comparativ cu un an cât era prevazut in varianta Guvernului.
Printre amendamentele respinse s-a aflat cel referitor la verificările demnitarilor după trei ani post-mandat; Guvernul susținând un termen limitat la un an.
Discuțiile asupra proiectului legislativ au fost intense încă din primele etape ale dezbaterii; atât PNL cât şi PSD având obiecţii fundamentale asupra textului guvernamental.
Preşedintele comisiei Daniel Buda i-a criticat pe social-democraţi şi liberali pentru poziţia lor considerată ostilã faţă dе ANИ.
Pentru stimularea finalizării raportului legislativei , Roberta Anastase , preşedinta Camerei Deputaţilor , s-a implicat activ participând frecvent şedinţelor Comisiei juridice . Raportul finalizat urmează să fie supus votului plenului Camerei Deputaților ca prim for legislativ sesizat .