Ruchir Sharma vede o bulă avansată pe piața AI. Dobânzile mai mari amenință finanțarea investițiilor

Investițiile în inteligență artificială (AI) au ajuns într-o fază avansată de bulă financiară, susține Ruchir Sharma, președintele Rockefeller International și strateg global de investiții. În evaluarea sa, creșterea dobânzilor începe să expună dificultățile de finanțare ale sectorului, înainte ca veniturile generate de tehnologie să justifice cheltuielile.

Despre șansele companiilor de a transforma investițiile în câștiguri, Sharma a declarat în interviul pentru DW News: „Cercetările istorice au arătat că doar 2% dintre companiile care investesc în această tehnologie ajung să creeze valoare.”

El consideră că utilitatea tehnologiei și rezultatul financiar al investițiilor trebuie judecate separat. Consumatorii pot beneficia de AI chiar dacă puține dintre firmele care o finanțează ajung să câștige bani, mai ales într-un sector în care concurența este deja intensă.

CoreWeave arată presiunea exercitată de datorii

Acțiunile CoreWeave, companie americană care furnizează putere de calcul pentru AI, au pierdut peste 15% miercuri și au continuat să fie sub presiune ulterior. Furnizorul a acumulat datorii de aproximativ 50 de miliarde de dolari și înregistrează în continuare pierderi.

Obligațiunile companiei, titlurile prin care aceasta se împrumută de la investitori, au coborât la niveluri asociate de regulă cu dificultăți financiare. Investitorii cer randamente foarte ridicate pentru a-i mai acorda finanțare.

Întrebat dacă acest caz indică începutul spargerii bulei, Sharma a răspuns afirmativ. A precizat însă că ajustarea poate dura multe luni sau chiar ani, fără un moment unic în care investitorii să poată identifica destrămarea întregului boom.

În opinia sa, problema finanțării depășește bilanțul unei singure companii. Firmele au început să se împrumute agresiv, dar situația lor financiară rămâne încă relativ solidă. El localizează o parte importantă a îndatorării excesive la nivelul statului: dobânzile mai mari la datoria publică pot restrânge accesul companiilor AI la banii necesari continuării investițiilor.

Capitalul se concentrează într-un singur sector

Sharma afirmă că, la nivel mondial, cheltuielile pentru AI depășesc un trilion de dolari. Veniturile unor laboratoare de inteligență artificială cresc, dar sunt încă mult sub sumele cheltuite, iar angajamentele de investiții continuă să se mărească.

Tarifele mici practicate pentru tehnologie sunt susținute, în explicația sa, de finanțare ieftină și de disponibilitatea companiilor de a accepta pierderi mari. Investițiile sunt asumate înainte ca firmele să fi stabilit cât sunt dispuși clienții să plătească.

Evaluarea lui se bazează pe patru semne ale unei bule:

• Supraevaluarea: piața bursieră americană, puternic concentrată pe AI, este foarte scumpă față de celelalte piețe ale lumii, în raport cu indicatorii de evaluare pe termen lung.
• Deținerea excesivă de acțiuni: potrivit lui Sharma, investitorul american mediu are mai mulți bani în bursă decât în propria proprietate, iar deținerile investitorilor străini pe piața americană sunt la un maxim istoric.
• Investițiile excesive: concentrarea banilor în AI reduce capitalul disponibil altor sectoare, inclusiv companiilor care ar urma să utilizeze această tehnologie.
• Îndatorarea excesivă: deși bilanțurile companiilor nu au ajuns încă la aceeași vulnerabilitate ca celelalte componente ale analizei, împrumuturile lor cresc, iar datoria statului poate pune presiune pe finanțare.

Sharma susține că marile descoperiri tehnologice au fost însoțite de entuziasm financiar disproporționat. Tehnologia rămâne utilă, dar capitalul investit în exces se poate pierde, deoarece numai o parte dintre companiile finanțate devin profitabile.

Finanțarea circulară poate umfla profiturile raportate

Un alt risc identificat de Sharma este finanțarea circulară: companiile investesc unele în altele, iar banii se întorc în ecosistem sub formă de venituri. Astfel, creșterea raportată poate reflecta și circulația capitalului între firme, nu doar cererea clienților.

El atrage atenția și asupra diferenței de moment dintre înregistrările contabile. Încasarea poate apărea în rezultatele unei companii, în timp ce costul investiției de capital este repartizat în contabilitate pe mai mulți ani, prin amortizare. În opinia sa, această diferență contribuie la umflarea profiturilor.

De aceea, Sharma consideră incompletă comparația potrivit căreia acțiunile erau mai scumpe în 1999-2000. Evaluarea actuală trebuie privită și prin prisma profiturilor folosite ca reper, despre care el susține că sunt amplificate de aceste mecanisme.

Dobânzile pot declanșa ajustarea, fără să-i fixeze calendarul

Referindu-se la rolul costului finanțării, Sharma a explicat: „Când dobânzile încep să crească, se ajunge întotdeauna la un accident financiar care marchează începutul sfârșitului bulei.”

El afirmă că, în ultimele luni, dobânzile au urcat puternic în mai multe țări, inclusiv în Statele Unite, atât pe termen scurt, cât mai ales pe termen lung. În interpretarea sa, acest șoc începe să se transmită prin sistemul financiar.

Sharma folosește exemplele boomului feroviar, prăbușirii bursiere din 1929, bulei internetului de la sfârșitul anilor 1990 și crizei imobiliare din anii 2000 pentru a explica dificultatea anticipării momentului unei corecții.

Alan Greenspan avertiza încă din decembrie 1996, amintește el, înaintea prăbușirii companiilor de internet. În cazul pieței imobiliare, semnalele de precauție din 2005 și 2006 au precedat criza din 2008. Identificarea unei bule este, în evaluarea sa, mai ușoară decât stabilirea momentului în care aceasta se sparge.

Supraviețuirea marilor companii nu asigură randamentul acțiunilor

Sharma consideră că Microsoft, Amazon și Google ar supraviețui unei corecții majore. Totuși, cheltuielile pentru AI le modifică profilul financiar: profiturile și fluxul de numerar liber, adică banii rămași după investiții, sunt diminuate de sumele direcționate spre tehnologie.

Pentru investitori, el recomandă verificarea expunerii directe și indirecte la AI. Avertismentul privește inclusiv investițiile prin indicele bursier american S&P 500: potrivit lui Sharma, jumătate dintre companiile din acesta au expunere la această temă.

Concentrarea se regăsește, spune el, și în capitalul de risc, finanțarea firmelor cu potențial de creștere, precum și pe piețele datoriei private, unde companiile se împrumută în afara piețelor publice. El recomandă diversificarea și evitarea deciziilor bazate numai pe continuarea creșterilor bursiere.

Ca exemplu al vitezei cu care se poate schimba direcția pieței, Sharma menționează scăderea abruptă din ultimele zile a bursei coreene, una dintre piețele aflate în centrul boomului AI.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Spania merge la alegeri anticipate pe 29 noiembrie după ce Parlamentul a respins pachetul pentru locuințeDolce SportRomânia găzduiește primul IRONMAN 70.3 la Mamaia și Constanța pe 26 septembrie 2027GetPonyDeschiderea A0 Nord de la DN1 la DN7 este posibilă în 2026, dar lucrările rămase sunt ampleBravonetBela Bajaria părăsește Netflix după zece ani, cu Peter Rice desemnat succesorLylaKatie S. Davis explică de ce dificultățile de la școală nu înseamnă automat ADHDRevista IoanaCe să verifici la apartamentul de închiriat înainte să semnezi. Șase controale pe care le faci la vizionare