„Grăsunul” SRL: Am câştigat un proiect european, dar cred că îl las amintire la nepoţi!

– Cheltuieli de proiectare de 400.000 euro, trei ani de muncă şi bibliorafturi întregi de documente, studii şi avize riscă să rămână doar o poveste cu final nefericit de spus la nepoţi despre „cum am încercat să construiesc o fermă cu bani europeni, dar am fost lăsat cu ochii în soare de autorităţile române”.

– Problema multor întreprinzători care s-au decis să investească în zootehnie este că se simt traşi pe sfoară de stat. „În 2006-2007, când am început demersurile cu proiectul de realizare a unei ferme de porci, eram impulsionaţi pe toate căile să atragem fonduri europene. Ni se promiteau tot felul de ajutoare şi subvenţii pe cap de animal îngrăşat, însă, acum când ar fi trebuit să beneficiem de ele, nu mai este niciunul în vigoare”, ne-a dezvăluit administratorul SC Grăsunul SRL, Constantin Boroianu, un beneficiar de fonduri europene din Târgu Neamţ ce riscă să rămână doar cu o bibliotecă întreagă de documente şi cu amintirea a trei ani de drumuri pe la instituţiile statului.

 

Astfel s-ar putea rezuma odiseea întreprinzătorului privat care a depus un proiect cu finanţare nerambursabilă, în valoare totală de 1 milion de euro, pentru realizarea unei ferme de creştere a porcilor, prin Programul FEADR, Axa I – „Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic”, Măsura 121 „Modernizarea exploataţilor agricole”. Nemţeanul şi-a înfiinţat special pentru derularea acestui proiect firma SC Grăsunul SRL.

 

Anularea subvenţiilor pentru zootehnie ţine investiţiile în aer


Acesta a obţinut toate avizele necesare şi a semnat contractul de finanţare încă din luna iunie 2009, însă s-a împotmolit la accesarea împrumutului bancar pentru acoperirea cofinanţării proprii şi a costurilor neeligibile.

De un an mă zbat şi umblu pe la bănci, dar condiţiile de creditare mi se par înrobitoare. Dobânzile sunt exagerat de mari, variind între 13 şi 18%, iar garanţiile cerute sunt de 120% din valoarea creditului, viitoarea fermă nefiind acceptată ca şi garanţie” ne-a povestit Constantin Boroianu, administrator al SC Grăsunul SRL Târgu Neamţ.

Problema târgnemţeanului şi a altor întreprinzători care s-au decis să investească în agricultură este că se simt traşi pe sfoară de stat. „În 2006-2007, când am început eu demersurile cu proiectul, eram impulsionaţi pe toate căile să atragem fonduri europene. Ni se promiteau tot felul de ajutoare şi subvenţii, însă, acum când ar fi trebui să beneficiem de ele, nu mai este niciunul în vigoare”, ne-a dezvăluit Constantin Boroianu.


Statul a promis, iar agricultorul a tras nădejde


Mai exact, în anii de boom economic, statul, prin vocile şefilor Direcţiilor de Agricultură, APIA şi ai altor oganisme, a promis micilor antreprenori care intenţionau să investească în zootehnie subvenţionarea dobânzilor la creditele bancare (astfel încât beneficiarul ar fi urmat să plătească doar circa 5% din dobândă), subvenţii substanţiale pe cap de animal îngrăşat plus garantarea 100% a creditelor accesate, prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM).

A venit criza şi din toate aceste promisiuni nu a mai rămas nimic. În toată Europa, întreprinzătorii au beneficiat de tot felul de ajutoare de la stat, numai la noi, autorităţile şi-au retras sprijinul, lăsându-ne să ne luptăm singuri cu inflaţia, concurenţa neloială a importurilor şi agresivitatea băncilor”, a punctat târgnemţeanul.


Fondul de Garantare pentru IMM cu o mână îţi dă şi cu două îţi ia


Boroianu a menţionat că singurul sprijin promis de stat rămas încă valabil este garantarea creditelor, dar şi aceasta a scăzut de la 100% la 80%. Mai mult, aşa-zisul sprijin oferit de Fondul de Garantare nu este altceva decât o mare păcăleală care a luat prin surprindere mulţi proprietari de IMM-uri ce îşi puseseră mari speranţe în ajutorul oferit de acesta în relaţia cu băncile.

„Acest Fond cu o mână îţi dă şi cu două îţi ia. Înainte de a vedea primul leu de la bancă, trebuie să cotizezi la FNGCIMM. Mai exact, pentru a primi scrisoarea de garantare trebuie mai întât virat în contul Fondului, minim 1,38% din valoarea garantată, pe an, ceea ce mie mi-ar mai scoate din buzunar circa 250 milioane ROL. Concret vorbind, statul român în loc să ne ajute, este primul care ne cere bani şi abia apoi se face că te sprijină”, şi-a exprimat indignarea Constantin Boroianu.


„Aştept să văd ce decizii vor lua guvernanţii”


Cu toate că a cheltuit, în aceşti trei ani, peste 4 miliarde ROL, administratorul societăţii Grăsunul SRL îşi pune serios problema dacă să mai continue sau nu demersurile de realizare a proiectului.

„Este vorba despre trei ani de alergătură, teancuri de dosare cu sute de pagini şi miliarde de lei investite în proiectare, studii de impact şi avize. De acum banii ăştia sunt oricum duşi. Pe de o parte nu aş renunţa atât de uşor, dar de cealaltă nu aş vrea să-mi îngrop de tot celelalte afaceri doar pentru a duce la capăt un proiect european. Mai am întâlniri cu două bănci şi în funcţie de rezoluţia pe care mi-o dau voi decide: demarez execuţia sau pun documentaţia în raft pentru a arăta la nepoţi că am câştigat un proiect cu finanţare europeană, dar statul român nu m-a ajutat deloc să-l pun în practică”, ne-a dezvăluit Boroianu o parte din frământările beneficiarilor de fonduri nerambursabile.

În acelaşi timp, acţionarul societăţii Grăsunul SRL a recunoscut că şansele de a demara proiectul nu sunt mai mari de 50%.

„Aştept să văd guvernanţii ce decizii vor lua. Dacă vor reveni la sentimente mai bune în sensul oferirii unei forme de sprijin, voi începe lucrările în primăvara viitoare. Însă după câte se arată situaţia economică sunt slabe şanse. Am fost şi la Ministerul Agriculturii, dar mi s-a răspuns că proiectele europene sunt o afacere ca oricare alta, iar riscurile trebuie să mi le asum în totalitate”, ne-a dezvăluit administratorul societăţii Grăsunul SRL.


Două hale a câte 1.000 de capete, fabrică de nutreţuri şi tractor


Proiectul denumit „Adăpost pentru suine” are o valoare totală de 1 milion de euro, din care 50% reprezintă cofinanţare ce trebuie acoperită din fonduri proprii. În această sumă este inclusă construirea a două hale, concepute pe sistem de grătare şi fosă septică la demisol. „Proiectul va ocupa un teren de 6.000 mp. Halele au, fiecare, o capacitatea de câte 1.000 de capete pe serie. Finanţarea mai include achiziţia unui tractor, construirea vidanjei şi instalarea unei fabrici de nutreţuri concentrate care va produce hrana necesară animalelor din fermă, prevăzută cu o moară electrică şi trei silozuri de depozitare”, ne-a explicat Constantin Boroianu.


La suma menţionată, se adaugă 400.000 euro, cheltuieli neeligibile, realizate deja. „Aici intră comisionul consultantului care a realizat proiectul şi nu mai puţin de 24 de avize, studii de fezabilitate, de impact asupra mediului etc. În total, circa 2,5% din valoarea proiectului se duce numai pe studii şi avize (1% pentru autorizaţia de construcţie, 0,7% taxă pentru Uniunea Arhitecţilor, etc) şi reprezintă cheltuieli angajate înainte de demararea lucrărilor”, ne-a explicat Boroianu.


Ferma produce primii bani după un an şi jumătate de la demararea lucrărilor


Acesta a adăugat că prima populare a fermei se poate realiza după circa un an de la începerea execuţiei, aceasta dacă totul decurge conform graficelor de lucrări. Din acel moment, durează cinci luni perioada de creştere şi îngrăşare a porcilor şi abia în a şasea lună intră în contabilitate primii bani produşi de fermă.

Problema este că în acest an şi jumătate, în care ferma nu produce nimic, trebuie să plătesc lunar dobânda la credit, adică cel puţin 13% din suma împrumutată. Ratele propriu-zise se plătesc din momentul în care ferma începe să facă încasări”, ne-a explicat acţionarul societăţii Grăsunul SRL.

Mai grav decât atât este că, deprecierea euro, schimbarea condiţiilor politico-economice, reducerea consumului în rândul populaţiei, din ultimii doi ani, au anulat valabilitatea calculelor de rentabilitate pe care şi-a argumentat consultantul cererea de finanţare.

„În condiţiile politico-economice din anul 2007, consultantul calculase o perioadă de cinci ani pentru amortizarea investiţiei, acum însă, în absenţa oricărei forme de sprijin şi în condiţiile devalorizării euro, nici în 10 ani nu se amortizează, iar de profit nici nu poate fi vorba”, a concluzionat Constantin Boroianu, din ce în ce mai cufundat în dilema de a scoate proiectul din dulap sau nu.


Citește și
5 Comentarii
  1. Raddu spune

    Muta-te in Ungaria, domle, multi si-au reinceput cu succes afacerile acolo.

  2. vrabie bogdan spune

    sunt de acord cu Radu,am auzit f multi romani care in ungaria au avut succes…la fel va urez si d-voastra

  3. SZASZ VALER spune

    sunt si eu in aceiasi situatie.
    Ce-i de facut?
    Cale de intoarcere nu mai este, iar mai departe cum as putea sa merg?

  4. eu spune

    exista solutii pentru acest tip de ferme.
    daca imi furnizati cateva date suplimentare la office.q25@gmail.com poate va pot ajuta

  5. consultant spune

    am avut o solutie cu o finantare din partea austriecilor. dar din pacate dnl de la sc grasunul srl nu a avut incredere pentru trebuia sa plateasca un avans de 500 euro pentru diverese costuri si un comision unic de 2% in caz de reusita si i a parut mult.cofinantare pentru ferme de porci prin intermediul austriecilor inca este valabila in anumite conditile. dar normal orice rezolvare costa ceva. avansul pentru intermediere este de 500 euro si in caz de reusita se dau o singura data 2% din suma finantata ( nu ca la fonduri de garantare anual= se dau 2% odata si doar daca se reuseste) pe gratis din pacate nu mai lucreaza nimeni !
    bursainternational@gmail.com

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata