Brăila: Urmele unui sistem defensiv otoman subteran
Hrubele istorice ale orașului, vestigii ale unei epoci de dominație turcească
Brăila păstrează astăzi urmele celui mai extins sistem defensiv construit pe malul Dunării. Aceste hrube, realizate de otomani în perioada în care au stăpânit orașul timp de aproape trei secole, serveau ca rute subterane pentru transportul armamentului și al resurselor esențiale.
O rețea impresionantă de tuneluri
Conform legendelor locale, aceste galerii erau atât de spațioase încât permiteau traversarea lor călare. Traseul pornea din zona fortificației principale — Citadela — situată în nordul Grădinii Mari și se întindea până la zidurile exterioare ce duceau spre Bulevardul Cuza, unde se aflau cele nouă bastioane ale Garnizoanei Brăila. Hrubele aveau un dublu rol: depozitarea produselor și facilitarea comunicațiilor strategice între Citadelă și fortificațiile externe.
Între anii 1540-1828, Brăila a fost un cap de pod strategic pentru otomani, având o rețea complexă de tuneluri care a rezistat atacurilor repetate din războaiele antiotomane ulterioare. După ocuparea otomană, orașul a fost denumit Ibrail.
Cetatea Brăilei: construcție și distrugere
Cetatea a fost ridicată în octombrie 1540 pe teritoriul cuprins între stradele Cetăței și Militarilor până la Bulevardul Cuza. Aceasta s-a aflat într-o zonă strategic importanta pentru controlul traficului fluvial pe Dunare.
Dup după Pacea de la Adrianopol (1829), cetatea a fost complet distrusă prin ordin rusesc. Timp de trei ani, peste 3.000 de muncitori au demolat structura fortificată pentru a preveni utilizarea ei militarizată ulterioară.
Modificări urbanistice post-ocupatie
În perioada administrației militare rusești, rețeaua stradală din Brãila a suferit modificări semnificative; strazile au fost reorganizate într-un model semicircular ce ducea către Dunãre. Astfel că singurele dovezi ale cetãții otomane sunt acum hrubele sub nivelul solului din anul 1828.
Deși multe dintre galeriile originale s-au prabușit sau au fost astupate în urma unor studii geologice efectuate în anii ’50 datorită tasării terenului din centrul istoric al orașului, unele segmente încă mai există astazi.
Teama proprietarilor față de descoperirea hrubelor
Mulți brãileni evitã sã declare existența hrubelor sub casele lor temându-se cã autoritățile le-ar putea impune impozite suplimentare sau cã ar putea fi deranjați de curioși. De asemenea, temperatura constantǎ si umiditatea scazutǎ fac ca aceste spatii să fie atractive dar totodatǎ misterioase pentru locuitorii actuali ai orașului.
Brăila își redescoperă istoria: Proiect de restaurare a hrubelor medievale
Autoritățile locale planifică integrarea hrubelor din cetatea Brăilei într-un circuit turistic
Într-o inițiativă menită să valorifice patrimoniul istoric al orașului, autoritățile brăilene au demarat un proiect de restaurare și amenajare a hrubelor rămase din vechea cetate. Aceste structuri subterane, folosite în prezent ca pivnițe, ar putea deveni atracții turistice importante.
Lucrări programate pentru anul viitor
Primarul Aurel Simionescu a declarat că lucrările vor începe după expirarea unei perioade de cinci ani impusă de reglementările legale, care interzic intervențiile în zonă decât în cazuri excepționale. Această restricție a fost stabilită după finalizarea unui proiect european dedicat reabilitării Grădinii Publice în 2009. „În 2014 se finalizează această perioadă și vom relua căutările hrubelor cu metode non-invazive”, a explicat primarul.
Recent, măsurători cu ultrasunete efectuate în Grădina Publică au relevat existența unor goluri subterane. O descoperire notabilă s-a realizat acum doi ani când s-a găsit un depozit de mei vechi de aproximativ 500 de ani la o adâncime de cinci metri.
Descoperiri istorice valoroase
Directorul Muzeului Brăilei, Ionel Cândea, a evidențiat importanța unui segment al hrubei construit în secolul XVII care interzicea accesul dinspre sud către Citadelă. Acesta poate fi redeschis datorită unei intrări cunoscute deja timp de decenii. „Această zonă oferind o imagine asupra rețelei subterane utilizate odată pentru comunicația garnizoanei otomane”, a adaugat Cândea.
Hruba din Grădina Publica este doar o parte dintr-un sistem defensiv extins ce datează pe parcursul istoriei orașului.
Necesitatea cercetării arheologice
Pentru identificarea exactei amplasări ale acestor structuri istorice, specialiști ai Muzeului Brãilei au realizat scanări ultrasonore ale întregii suprafețe a Grãdinii Mari. Cu toate acestea, nu există un plan concret pentru localizarea sistemului complet al hrubelor și tunelurilor existente.
De asemenea, Direcția Județeanã pentru Culturã nu dispune momentan de hărți detaliate referitoare la aceste structuri subterane.
Patrimoniu arhitectural protejat
Printre cele mai cunoscute segmente ale rețelelor subterane se numără Hruba ‘Pulberaria Noua’, situată pe strada Cetăței și Gura tunelului denumită ‘Beci’, aflat pe strada Grãdinii Publice. Recent s-a descoperit o nouǎ hrubǎ pe str. Justitiei nr. 8 care completează lista celor deja identificate.
Construcțiile recente ridicate peste aceste structuri includ sedii administrative precum Banca Comercialǎ Românǎ şi Direcţia Muncii, ceea ce face necesară o evaluare atentǎ pentru protejarea patrimoniului cultural brǎilean.
Cetatea Brăilei: Descoperiri Subterane și Legende Fascinante
Hrubele din Centrul Vechi al Brăilei, un mister istoric
Brăila, oraș cu o istorie bogată, ascunde sub străzile sale un labirint de hrube care au captat atenția localnicilor de-a lungul timpului. Aceste structuri subterane sunt învăluite în legende despre comori ascunse și povești dramatice, iar brăilenii continuă să vorbească despre aurul Semilunii, care ar fi fost îngropat adânc în pământ.
Amintiri din copilărie și descoperiri surprinzătoare
Locuitorii din Centrul Vechi își amintesc cu nostalgie de momentele când au descoperit aceste hrube. Teodora Miron povestește cum a pătruns pentru prima dată într-o astfel de cavitate sub casa sa construită în 1880. „Am intrat pe furiș după tata și am simțit curentul rece venind din fisurile zidului”, rememorează ea. Această experiență a stârnit curiozitatea multor copii care visau la aventuri subterane.
Impactul demolării comuniste asupra hrubelor
Între anii 1978-1982, regimul comunist a dus la demolarea unor clădiri vechi din Brăila, expunând astfel hrube ce altfel ar fi rămas ascunse. Elena Nistor își amintește cum buldozerele au scos la iveală un tunel imens aflat sub o casă distrusă: „Era boltit și căptușit cu cărămizi roșii”, spune ea.
Legenda Casei cu Stafii
Una dintre cele mai cunoscute povești legate de aceste hrube este cea a Casei cu Stafii, asociată cu bogatul grec Nicolachi Mavrocordulas. După ce s-a căsătorit cu Voica, o tânără frumoasă pe care a cumpărato de la părinți, Mavrocordulas a devenit gelos și i-a pus capăt vieții într-un act tragic. Oasele ei au fost găsite ulterior în hruba casei transformate ulterior într-un azil pentru bătrâni.
„După descoperirea rămățitelor umane în 1985, toți ne-am amintit de dispariția Voicăi”, afirmând că prezența ei bântuie încă locuința unde s-au petrecut evenimente atât de tragice.
Viitorul acestor spații istorice
Primarul Aurel Simionescu a declarat recent intenția autorităților locale de a valorifica aceste hrube prin amenajarea lor ca spații muzeale. Proiectele vizează nu doar conservarea istoriei orașului Brãila ci şi crearea unui loc unde vizitatorii pot savura o cafea într-un cadru plin de poveste: „Vrem să punem în valoare acest patrimoniu cultural după finalizarea lucrarilor necesare consolidării”, afirmând totodatã dorința ca acest loc să devină un punct turistic important al orașului.
Astfel, bravenia brãileanã se va putea bucura nu doar de legendele sale fascinante dar si dе viitorul promisor al acestor spații istorice revalorificate.
Brăila va avea un nou spațiu muzeal dedicat istoriei locale
Primarul Aurel Simionescu anunță planurile pentru un muzeu inovator
Brăila se pregătește să își îmbogățească oferta culturală prin crearea unui nou muzeu, care va prezenta istoria orașului prin intermediul fotografiilor. Primarul Aurel Simionescu a subliniat importanța acestui proiect, menționând că spațiul va include și zone dedicate relaxării, unde vizitatorii vor putea savura o cafea.
Un concept modern pentru promovarea patrimoniului local
Noua instituție muzeală nu doar că va expune imagini reprezentative ale trecutului brăilean, dar va oferi și o experiență plăcută pentru cei care doresc să se bucure de artă și cultură într-un cadru confortabil. Această inițiativă vine în contextul eforturilor autorităților locale de a revitaliza viața cultural-artistică din oraș.
Oportunitate de educație și recreere
Proiectul propus are ca scop nu doar conservarea memoriei istorice a Brăilei, ci și atragerea unui număr mai mare de vizitatori interesați de cultura locală. Prin integrarea unor facilitățile moderne în designul muzeului, administrația sperăm să creeze un loc atractiv atât pentru brățenii cât și pentru turiști.
Această inițiativă este parte dintr-o serie mai amplie de măsuri menite să promoveze patrimoniul cultural al regiunii.