Împrumutul FMI a salvat România, dar nu a însănătoşit economia

În primăvara anului 2009, cu mult înaintea Greciei, România obţinea un ajutor crucial de la FMI şi Uniunea Europeană pentru a depăşi criza economică. Un an mai târziu, analiştii estimează că această ţară a evitat ce este mai rău, dar nu a profitat pentru a-şi reforma economia, se arată într-un comentariu publicat sâmbătă de AFP.

‘România avea nevoie de bani de la FMI şi de la UE, altminteri, confruntat cu o criză de lichidităţi, sistemul său financiar risca falimentul’, a declarat pentru AFP economistul Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe. ‘Din păcate, recesiunea a fost mai severă decât se anticipa, a antrenat o scădere a încasărilor, în timp ce risipirea resurselor publice a continuat’, a mai spus acesta.

După zece ani de creştere economică puternică, România a intrat în recesiune 2009, când produsul său intern brut (PIB) a ajuns la minus 7,1%. În 2010, după un scenariu optimist vizând o creştere de 1,3%, previziunile au fost revizuite în jos, iar analiştii şi autorităţile nu au exclus o continuare a recesiunii. ‘Guvernul a câştigat timp, dar problemele nu au fost soluţionate, iar reformele trebuiau puse în aplicare’, a subliniat Dăianu.

În schimbul unui împrumut de 20 de miliarde de euro de la FMI, UE şi Banca Mondială, Bucureştiul se angaja să ‘degreseze’ un aparat birocratic considerat obez şi să aducă deficitul său public de la 7,2% din PIB în 2009, la 5,9% în 2010.

Dar, un an mai târziu, aparatul public pare intact, efectivele sale reducându-se prea puţin, în timp ce eforturile guvernului pentru a suprima bonusurile şi primele, care ajung uneori să dubleze salariile, s-au lovit de opoziţia sindicatelor.

În faţa riscului unei noi îngheţări a tranşei de împrumut, după cea din octombrie 2009, autorităţile de la Bucureşti anunţau joi o serie de măsuri de austeritate draconice, incluzând o scădere a salariilor cu 25% la funcţionarii publici şi cu 15% a pensiilor şi a ajutoarelor de şomaj. Două zile mai târziu, FMI încă nu indicase dacă apreciază aceste măsuri drept suficiente pentru a acorda noua tranşă.

Potrivit guvernatorului Băncii Naţionale (BNR) Mugur Isărescu, ‘acordul cu FMI şi-a atins parţial scopul, anume a evitat rupturi majore, o devalorizare a monedei, sau imposibilitatea de a plăti salariile’. Totuşi, ‘redresarea sectorului privat nu a fost urmată de un demers similar în sectorul public care angajează 1,4 milioane de persoane la o o populaţie de 21,5 milioane’, a spus el.

‘România a subscris la împrumutul internaţional cu speranţa utilizării sale pentru infrastructuri, pentru a compensa scăderea sectorului privat. Dar, făcând azi bilanţul, constatăm că mare parte a fondurilor s-au dus la plata salariilor şi alocaţiilor sociale’, a declarat AFP economistul Doru Lionachescu de la Capital Partners. Banii FMI au servit la cumpărarea păcii sociale. Ceea ce nu a făcut decât să amâne deznodământul care ar putea fi o reducere a cheltielilor publice’, a adăugat el.

În opinia sa, speranţa guvernului într-o ieşire din criză, graţie relansării economice a UE, s-a dovedit o iluzie’. Andreea Paul, consilier pe probleme economice al premierului Emil Boc, asigură totuşi că reformele au fost demarate, dar că efectele ‘nu vor fi vizibile decât pe termen lung’. ‘Este nevoie de un curaj nebun pentru a lansa astfel de măsuri. Va fi o pierdere uriaşă de voturi pentru Partidul Democrat-Liberal (PDL, la putere)’, a conchis ea.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata