Reforme structurale convenite pentru economii fiscale durabile, anunță șeful delegației FMI
La finalul misiunii de evaluare desfășurată la București, pe 10 mai, Jeffrey Franks, liderul delegației Fondului Monetar Internațional (FMI), a declarat că s-au stabilit măsuri structurale menite să asigure economii fiscale pe termen lung.
„Aceste reforme sunt esențiale pentru atingerea unui deficit bugetar de 4,4% din PIB, țintă stabilită de autorități pentru anul 2011”, a adăugat el.
Franks a subliniat că România se confruntă cu o stagnare economică în 2010 și chiar cu o posibilă contracție. Deși performanțele economice au fost acceptabile până la sfârșitul lunii martie, prognoza este sumbră: „Fără intervenții adecvate, deficitul public ar putea ajunge la un alarmant 9,1%, ceea ce ar face situația insuportabilă. Am convenit asupra unui deficit de 6,8% din PIB pentru acest an”, a explicat el.
De asemenea, oficialul FMI a accentuat importanța intensificării eforturilor împotriva evaziunii fiscale ca metodă eficientă de creștere a veniturilor bugetare.
În cadrul discuțiilor cu guvernul român despre depășirea provocărilor actuale și despre pașii necesari finalizării celei de-a patra misiuni din cadrul Acordului Stand-By au fost identificate soluții concrete. „După implementarea acestor măsuri convenite anterior, FMI va aproba o tranșă aproape echivalentă cu 900 milioane euro”, a precizat Franks.
Fabienne Ilkovitz din partea Comisiei Europene a subliniat impactul sever al crizei globale asupra economiei românești: „Recent am observat o dezvoltare economică sub nivelurile anticipate; în special primul trimestru al lui 2010 s-a caracterizat printr-o cerere slab susținut și un mediu extern defavorabil.”
„Estimăm că economia României va avea o evoluție platouasă până la mijlocul anului”, a adaugat ea.
Cu toate acestea, Ilkovitz considercă că există progrese notabile datorită implementării programului FMI. Inflația este acum controlată iar condițiile financiare s-au îmbunătățit semnificativ. „Sunt vizibile rezultate pozitive în urma măsurilor adoptate; am observat avansuri în reglementările fiscale și eficiența administrației publice – aceasta rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru autoritățile române,” afirmând astfel reprezentanta CE.
Jeffrey Franks: Creștere zero sau negativă în 2010, în România
Contextul economic al României în 2010
În 2010, România se confrunta cu unele dintre cele mai dificile provocări economice de după criza financiară globală. Jeffrey Franks, directorul Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru România, a subliniat inevitabilitatea unei creșteri economice zero sau negative, o situație alarmantă ce reflecta instabilitatea economică din această perioadă.
Factori determinanți ai stagnării economice
Mai multe cauze au condus la stagnarea economiei românești în 2010. Iată câțiva dintre principalii factori:
- Austeritatea fiscală: Implementarea unor măsuri dure de austeritate a condus la scăderea consumului intern.
- Criza datoriilor: Datoriile publice și private au crescut, iar încrederea investitorilor a scăzut semnificativ.
- Fluxurile de capital: Exodul capitalului străin și restricțiile de creditare au îngreunat investițiile.
Impactul asupra populației și sectoarelor economice
Stagnarea economică a avut un impact profund asupra tuturor aspectelor vieții sociale și economice din România. Iată cum a afectat diferitele sectoare:
Sectorul serviciilor
Sectorul serviciilor a suferit o contracție semnificativă, scăderea consumului afectând turismul și comerțul. Multe afaceri s-au închis, iar șomajul a crescut.
Sectorul industrial
Industria românească s-a confruntat cu reducerea comenzilor și cu o scădere a producției. În special, industriile manufacture ale au fost afectate de scăderea cererii externe.
Sectorul agricol
Deși agricultura s-a dovedit un sector mai rezistent, și acesta a fost influențat de condițiile meteorologice nefavorabile și de costurile crescute ale inputurilor.
Tabel: Evoluția PIB-ului României în 2010
Trimestru | Creștere PIB (%) |
---|---|
Q1 | -2.0 |
Q2 | -1.5 |
Q3 | 0.0 |
Q4 | -1.5 |
Răspunsul autorităților și al FMI
Jeffrey Franks și echipa FMI au propus măsuri de intervenție pentru a stabiliza economia. Acestea au inclus:
- Reducerea deficitului bugetar: Prin tăierea cheltuielilor publice și reformarea sistemului de pensii.
- Îmbunătățirea colectării impozitelor: Reglementări fiscale mai stricte pentru a reduce evaziunea fiscală.
- Promovarea investițiilor străine: Măsuri stimulative pentru a atrage investitori.
Beneficiile și costurile măsurilor de austeritate
Implementarea măsurilor de austeritate a generat controverse. Iată câteva dintre avantajele și dezavantajele acesteia:
Avantaje:
- Reducerea deficitului bugetar pe termen lung.
- Stimularea responsabilității fiscale.
Dezavantaje:
- Creșterea poverii asupra populației.
- Accentuarea inegalităților sociale.
Experiențe personale și studii de caz
Mulți români au simțit efectele măsurilor de austeritate, iar poveștile lor reflectă complexitatea situației economice din 2010:
Un antreprenor din București a povestit cum criza a dus la închiderea afacerii sale de familie, iar redresarea a fost un proces lung și anevoios. Această experiență se regăsește și în povestea multor altor români care au luptat să supraviețuiască în vreme de criză.
Concluzii intermediare
Stagnarea economică din 2010 a fost într-adevăr o perioadă marcată de dificultăți, dar prin implementarea unor politici financiare responsabile, România ar putea să își restabilească creșterea economică. Jeffrey Franks și FMI au arătat că, deși provocările sunt mari, există întotdeauna soluții viabile pentru revitalizarea economiei.
Totodată însă ea atrage atenția asupra nevoilor urgente ale politicilor fiscale: „Deși s-au realizat progrese importante în alte domenii ale economiei naționale, sectorul fiscal necesită reforme suplimentare având în vedere scaderea veniturilor și rezultatele slabe.”
„România are nevoie urgent de o noua reformare fiscal,” concluziona Fabienne Ilkovitz după finalizarea misiunii comune între FMI , Uniunea Europeanã (UE) si Banca Mondialã (BM).
Misiunea comunã care s-a desfãsurat între 29 aprilie si 10 mai avea scop evaluarea angajamentelor asumate prin Acordul Stand-By si discutarea unor politici pe termen mediu cu autoritatile locale.
Această misiune va pregati cel de-al patrulea raport referitor la programul economic al României care urmează să fie analizat de board-ul FMI in luna iunie. Dacă guvernul implementează măsurile propuse iar raportul primește aprobarea necesară România va beneficia astfel de cea dea cincea tranşã in valoare totalã estimata la aproximativ €850 milioane euro (768 milioane DST).
Acordurile Stand-By semnate între România şi FMI au fost iniţiate pe data de 4 mai 2009, prevazand un împrumut total ce se ridică la suma impresionantã de €12 miliarde distribuit in opt transe pe parcurs unei perioade extinse ce dureaza doi ani.
Pe lângǎ acest sprijin financiar România beneficiază şi un împrumut adițional din partea Comisiei Europene care se ridică la cinci miliarde euro.
Banca Mondialǎ oferǎ României trei împrumuturi separate prin Programului Politic De Dezvoltare totalizând suma unui miliard euro.
Alte instituţii internaţionale contribuie suplimentar cu încă un miliard euro astfel încât pachetull total destinat sprijinirii României atinge cifra impresionantǎde douăzeci miliarde euro.
Până acum ţara noastră a primit aproximativ €9.3 miliarde din partea FMI , €2.5 miliarde din partea UE şi €330 milioane oferite prin intermedioul Băncii Mondiale .