Zece atașați agricoli vor fi numiți până la sfârșitul lunii martie
Ministrul Agriculturii anunță măsuri pentru eficientizarea sectorului agricol
Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat că zece atașați agricoli urmează să fie desemnați până la finalul lunii martie, cu condiția ca ordonanța relevantă să fie aprobată de Guvern în acest an. Într-un interviu acordat AGERPRES, Irimescu a subliniat importanța acestei inițiative pentru sprijinirea fermierilor români.
Probleme cu absorbția fondurilor europene
Oficialul a exprimat îngrijorări legate de rata scăzută de absorbție a fondurilor europene destinate agriculturii și dezvoltării rurale. România riscă să piardă aproximativ 800 de milioane de euro din programarea 2007-2013, sumă ce ar putea fi agravată prin penalități suplimentare în valoare de 300 milioane euro.
Schimbări în structura ministerului
Irimescu a discutat despre reorganizarea ministerului pe care îl conduce. Acesta intenționează să simplifice organigrama instituției și va organiza concursuri pentru posturile de director, incluzând teste similare celor utilizate la Comisia Europeană. De asemenea, el a menționat că fermierii vor primi despăgubirile pentru secetă până la sfârșitul anului și că plățile normale pe suprafață vor începe în februarie.
Eforturi împotriva birocrației
În ceea ce privește birocrația din cadrul ministerului, ministrul Irimescu s-a angajat să optimizeze structura organizatorică. El dorește o reducere semnificativă a numărului posturilor administrative inutile și va evalua performanța actualilor directori generali și adjuncți.
„Voi renunța la funcțiile create fără un scop clar”, a afirmat acesta. Printre modificările deja implementate se numără eliminarea unui post de secretar de stat și schimbarea conducerii Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).
Noul echipaj managerial al ministerului
Achim Irimescu l-a adus ca consilier pe Miron Moldovan, care va contribui la identificarea problemelor existente în gestionarea proiectelor financiare europene. De asemenea, Dan Gherghelaș va ocupa rolul de consilier pe problemele legate de pescuit și industrie alimentară.
Ministerul Agriculturii se află într-un proces continuu de evaluare și reformare pentru asigurarea unei mai bune gestionări a resurselor disponibile şi îmbunătățirea serviciilor oferite fermierilor români.
Fonduri Europene: România Riscă Pierderi Semnificative în Absorbția PNDR
Situația actuală a absorbției fondurilor europene
Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a declarat recent că România se confruntă cu o absorbție de doar 85% din fondurile europene disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013. Aceasta este o scădere față de estimările anterioare care indicau un grad de absorbție de 90%. În acest context, țara riscă să piardă aproximativ 800 milioane euro din alocarea totală, plus penalități estimate la circa 300 milioane euro.
Penalizări și corecții financiare
Irimescu a explicat că penalitățile sunt rezultatul corecțiilor financiare aplicate pe parcursul anilor. De exemplu, pe Măsura 312 dedicată IMM-urilor s-au constatat nereguli legate de achiziția utilajelor, ceea ce ar putea genera corecții financiare semnificative. Secretarul de stat a subliniat necesitatea mobilizării echipelor pentru a minimiza dezangajările până la finalul anului.
Compararea României cu alte state membre UE
În ceea ce privește poziționarea României în raport cu alte state membre ale Uniunii Europene privind absorbția fondurilor europene, Irimescu estimează că țara noastră se află pe locurile trei sau patru din coada clasamentului. Grecia, Bulgaria și Italia sunt menționate ca având performanțe mai slabe.
Măsuri pentru îmbunătățirea absorbției viitoare
Pentru perioada următoare și în special pentru PNDR 2014-2020, oficialul român subliniază importanța simplificării procesului administrativ. Deși au fost solicitate propuneri pentru îmbunătățirea sistemului încă din anul 2013, progresele au fost limitate. Irimescu menționează implementarea unei noi proceduri la nivel european care va necesita evaluări interne realizate acum direct de Autoritatea de Management.
Stadiul Programului Operațional pentru Pescuit (POP)
Referitor la Programul Operațional pentru Pescuit (POP), România are un grad actual de absorbție estimat la 68%, cu obiectivul atingerii unei rate de 75% până la sfârșitul programului. Chiar dacă suma total alocată este relativ mică – aproximativ 230 milioane euro – se estimează pierderi semnificative dacă nu se ating obiectivele stabilite.
Relația cu fermierii: O prioritate strategică
Irimescu afirmă că dialogul constant cu fermierii este esențial în mandatul său. Acesta subliniază importanța consultării producătorilor agricoli și colaborării strânse cu comisiile parlamentare relevante pentru abordarea problemelor curente din sector.
În concluzie, provocările legate de absorbția fondurilor europene rămân o prioritate majoritarară atât pentru autorități cât și pentru beneficiarii acestor programe esențiale dezvoltării rurale și economice a României.
Proiecte legislative și subvenții pentru fermieri: Interviu cu Achim Irimescu
Avansarea proiectelor de lege în agricultură
Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a anunțat recent planurile de avansare a unor proiecte legislative esențiale pentru sectorul agricol. Aceste inițiative vizează discuții cu fermierii pe teme precum irigațiile, Camerele Agricole, fondurile mutuale și restructurarea cercetării agricole. De asemenea, se are în vedere îmbunătățirea cadastrului agricol, având în vedere baza de date solidă disponibilă la APIA.
Subvențiile europene și despăgubirile pentru secetă
În ceea ce privește plățile subvențiilor europene, ministrul a declarat că până la 30 noiembrie au fost efectuate plăți către 602.000 din cei 720.000 de fermieri eligibili. Totuși, reluarea plăților normale este întârziată din cauza modificării modulului APIA care trebuie să integreze măsurile de înverzire și sprijin pentru micii agricultori. Irimescu estimează că primele plăți ar putea începe în februarie.
Referitor la despăgubirile cauzate de secetă, ministrul a precizat că acestea sunt programate să înceapă pe 18 decembrie și să se finalizeze până la sfârșitul anului. Din cele aproximativ 174.000 cereri estimate inițial, doar 80.000 au fost depuse corect.
Ecarisarea animalelor: soluții propuse
Achim Irimescu a abordat problema ecarisării animalelor moarte din gospodării și fermele comerciale. O variantă discutată este ca Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) să preia întreaga responsabilitate; totuși aceasta ar implica costuri semnificative anual. O altă opțiune ar fi ca fiecare instituție implicată să gestioneze o parte din proces.
Proiectul atașaților agricoli
Ministrul Agriculturii a menționat progresele privind numirea atașaților agricoli care vor reprezenta România în diverse țări precum Spania, Germania sau SUA. Se preconizează finalizarea acestui proces până la sfârșitul lunii martie anul viitor.
Irimescu subliniază importanța selectării celor mai bine pregătite persoane pentru aceste posturi strategice care vor contribui la promovarea produselor românești pe piețele internaționale.
Concluzie
Aceste măsuri reflecta angajamentul Ministerului Agriculturii față de dezvoltarea sustenabilității sectorului agricol românesc prin sprijin financiar adecvat și prin implementarea unor politici eficiente care răspund nevoilor fermierilor locali.
România își propune să protejeze produsele tradiționale la nivel european
Strategii pentru valorificarea produselor autohtone
Achim Irimescu, oficial din cadrul Ministerului Agriculturii, a subliniat importanța informării populației și sprijinului acordat producătorilor locali în vederea valorificării produselor la prețuri competitive. În acest context, autoritățile române intenționează să apere piețele tradiționale de concurența neloială, asigurându-se că doar produsele certificate vor fi comercializate.
Protecția produselor cu specific național
Irimescu a menționat că România are o serie de produse care merită protecție la nivel european. Printre acestea se numără “magiunul din prune Topoloveni”, “Telemeaua de Ibănești” și “Salamul de Sibiu”. Acesta a subliniat necesitatea unei abordări proactive din partea direcției de industrie alimentară, care ar trebui să se deplaseze în teritoriu pentru a informa și educa producătorii despre pașii necesari pentru obținerea protecției.
Controverse legate de “Kurtos Kalacs”
Un aspect controversat menționat de Irimescu este încercarea Ungariei de a obține protecția pentru “Kurtos Kalacs”, un produs cu origini în Transilvania. Deși România a negociat anterior pentru recunoașterea acestuia ca parte din patrimoniul culinar românesc, oficialul român s-a arătat dezamăgit că denumirea nu va fi scrisă în limba română. Irimescu a afirmat că România va contesta această decizie.
Aceste inițiative reflectă angajamentul României față de promovarea și protejarea identității sale culturale prin intermediul alimentației tradiționale.
