– Cei mai importanţi producători locali de tâmplărie din aluminiu şi PVC susţin că piaţa de profil a înregistrat în ultimii doi ani un recul de cel puţin 50%, pe fondul blocajului cu care se confruntă sectorul imobiliar.
– Căderea s-a accentuat în perioada scursă din acest an, unii producători confruntându-se cu o diminuare cu până la 70% a valorii cifrei de afaceri
– În opinia producătorilor din acest sector de activitate, statul ar putea stimula cererea printr-un program de tip „Rabla” pentru tâmplărie termoizolantă.
.
Corneliu Velişcu, preşedintele Grupului de firme Melcret Iaşi, a fost foarte tranşant, susţinând că situaţia pe piaţa tâmplăriei termoizolante este catastrofală.
„Este dezastru, nu sunt comenzi. Cifra de afaceri a scăzut anul acesta cu circa 28% faţă de anul trecut, când, de asemenea, a mers din ce în ce mai rău. Cumulat, aceşti doi ani de recesiune ne-au adus la mai puţin de 50% din nivelul afacerilor pe care le derulam la sfârşitul lui 2008”, ne-a declarat Corneliu Velişcu.
El susţine că în ultimii doi ani numărul clienţilor s-a redus semnificativ, atât ca volum, cât şi ca valoare a comenzilor. „Blocajul din sectorul imobiliar a făcut ca în ultima perioadă să nu mai avem niciun client major, nicio lucrare la o clădire de birouri sau bloc nou de apartamente”, a subliniat preşedintele Grupului de firme Melcret.
.
Primăvara nu a adus aşteptatul „dezgheţ” pe piaţa termopanelor
Corneliu Velişcu ne-a mărturisit că se aştepta ca, odată cu primăvara, „să se dezgheţe măcar cererile din partea micilor proprietari de case şi apartamente”. „Se pare, însă, că toată lumea a rămas în expectativă şi şi-a amânat investiţiile pentru mai târziu. Toţi aşteaptă să vadă ce se va întâmpla cu reducerile salariale şi care vor fi efectele măsurilor guvernamentale”, consideră omul de afaceri ieşean.
Preşedintele Grupului de firme Melcret a mai susţinut că a recurs la toate metodele de eficientizare a activităţii, pentru a compensa scăderea volumului afacerilor. „Am redus personalul cu circa 20%, iar dacă lucrurile nu se vor urni din loc, vom fi nevoiţi să reducem şi mai mult. Am scăzut preţurile, încă de anul trecut, cu până la 15%, în condiţiile în care furnizorii noştri nu au operat diminuări mai mari de 5 procente. Am tăiat la minim cheltuielile cu energia, hârtia şi alte consumabile şi chiar am încercat să negociem cât mai bine cu furnizorii, pentru a obţine măcar nişte termene de plată mai largi”, ne-a dezvăluit managerul Grupului de firme Melcret.
Corneliu Velişcu susţine că, în ciuda acestor măsuri, a ajuns la stadiul la care nu exclude închiderea afacerii pe care a iniţiat-o în urmă cu circa 20 de ani. „Sunt pe punctul la care ori închid, ori se întâmplă ceva pentru a debloca situaţia. Chiar mă gândesc să mă orientez către alte produse şi afaceri cu mai multă căutare, la ora actuală, pe piaţă”, a mai spus el, fără, însă, a-şi divulga planurile.
.
Almet Grup înregistrează o adevărată prăbuşire a cifrei de afaceri
La Almet Grup SRL, dimensiunile dezastrului sunt şi mai mari, în condiţiile în care în perioada scursă din acest an valoarea cifrei de afaceri a scăzut cu aproape 70% comparativ cu intervalul similar al anului precedent.
„Situaţia e sumbră. De la declanşarea crizei, clienţii sunt din ce în ce mai puţini. Anul trecut am fost salvaţi de un contract de subantreprenoriat încheiat, în toamnă, cu un constructor mai mare care a câştigat o licitaţie publică de reabilitate a unui cămin. Sper să reînceapă investiţiile în construcţii, în caz contrar nu ştiu unde vom ajunge”, ne-a declarat Marius Tulei, administrator al SC Almet Grup SRL.
.
„Îmi vine să las tot şi să plec în Canada”
Ca măsură de reducere a cheltuielilor, conducerea firmei s-a văzut nevoită să renunţe la showroom-urile amenajate în Iaşi.
„Am renunţat la spaţiile de prezentare pe care le aveam în oraş, am redus din cheltuielile curente şi de salarizare, însă nu poţi să-ţi baţi joc de calitate şi de oameni. Mai mult, din cauza lipsei lichidităţilor nu ne-am mai permis să facem aprovizionări la volumul din trecut, aşa că acum trebuie să ne aprovizionăm mai des, cu cantităţi mai mici de materiale, ceea ce conduce la creşterea consumului de carburant”, ne-a explicat Marius Tulei.
Administratorul Almet Grup SRL ne-a dezvăluit că, nu de puţine ori, s-a gândit să renunţe la afacere. „Dacă nu aş avea credite de rambursat la bănci şi investiţiile în spaţiile şi mijloacele de producţie de amortizat, zău că aş emigra în Canada. La câte ştiu să fac, sunt sigur că m-aş descurca foarte bine acolo”, a rostit cu năduf întreprinzătorul ieşean.
.
Ieşenii îşi mai pun încă termopane, dar cer reduceri semnificative
Singurul producător de tâmplărie termopan unde a fost rostit cuvântul „creştere” a fost SC Romest Gealan SRL. Reprezentanţii acestei societăţi susţin că înregistrează o mică apreciere a numărului de comenzi, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
„Nu putem spune că este o majorare semnificativă, însă parcă a început să crească numărul cererilor şi a cifrei de afaceri. Nu putem spune că nu ne-a afectat şi pe noi criza. Ba dimpotrivă, în ultimii doi ani am fost nevoiţi să recurgem la disponibilizări semnificative, de circa 50%, precum şi la reduceri succesive de salarii, de până la 30%, pentru a ne eficientiza activitatea”, ne-a declarat Claudia Furnică, reprezentant al SC Romest Gealan SRL.
De asemenea, firma a operat şi o reducere de până la 30% a preţurilor practicate. „Noi vrem să credem că această creştere a vânzărilor pe care o sesizăm acum, deşi este redusă, se datorează calităţii produselor, şi nu faptului că am redus substanţial preţurile”, a opinat reprezentantul firmei.
.
O posibilă soluţie: Programul „Rabla pentru ferestre”
Considerând că există în continuare interes pentru tâmplăria termoizolantă, dar potenţialii beneficiari, în special persoanele fizice, aşteaptă ca firmele din acest sector să reducă preţurile, Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă din România (PPTTR) a propus iniţierea unui program naţional de subvenţionare de la bugetul de stat a investiţiilor în tâmplărie termoizolantă, similar Programului Rabla pentru autoturisme.
„Dacă Guvernul a deschis punga pentru a nu lăsa să moară dealerii şi producătorii auto din România, de ce nu ar deschide-o şi pentru a ne salva pe noi?!”, se întreabă Corneliu Velişcu, membru în Consiliul Director al PPTTR. „În urmă cu circa două luni, am propus ministrului Dezvoltării, Elena Udrea, un program de sprijinire a producătorilor de tâmplărie termoizolantă, din care, spunem noi, toată lumea ar avea de câştigat”, susţine Corneliu Velişcu.
.
Statul ar putea returna celor care îşi montează tâmplărie termoizolantă jumătate din valoarea investiţiei
În linii mari, conform acestei propuneri, clienţii ar putea încheia contracte pentru montarea de tâmplărie termoizolantă cu orice producător, deţinător de certificate CE.
În baza acestui contract, beneficiarul ar putea primi înapoi, de la stat, 50% din contravaloarea lucrării. Fiind vorba, însă, de o subvenţie din fonduri publice, nu se elimină etapele birocratice ale aprobării unui astfel de dosar. Astfel, beneficiarul ar trebui să depună un dosar la Finanţe, iar dacă documentaţia se aprobă, i s-ar putea restitui suma cuvenită ca subvenţie, de la bugetul de stat, începând de anul următor.
„Ministrul Udrea a fost de acord cu această propunere şi a promis că va da în lucru proiectul nostru aparatului din subordine. Aşteptăm să vedem ce rezultat va avea demersul nostru. Ne punem mari speranţe în acest program, pentru că sprijină firmele care au toate certificatele de calitate implementate, descurajează o parte din piaţa neagră, care rămâne astfel fără cerere, iar clientul final îşi recuperează 50% din investiţie”, a precizat Corneliu Velişcu.
.
Circa 1.000 de firme de tâmplărie termoizolantă se află în insolvenţă sau faliment
Din datele centralizate de PPTTR, de la debutul crizei, piaţa românească de tâmplărie termoizolantă a scăzut cu 50%, iar 20% dintre companii (circa 1.000 de firme) au intrat în insolvenţă sau au dat faliment.
Printre cauzele care au stat la baza acestei prăbuşiri se numără lipsa lichidităţilor din piaţă, care a determinat întârzieri semnificative la plata datoriilor, blocajul din sectorul imobiliar şi reducerea cu până la 50% a cererii, ceea ce a micşorat semnificativ numărul contractelor încheiate.
Anul trecut, valoarea pieţei de profil din România a fost de circa 850 milioane de euro, în scădere cu peste 15% faţă de anul 2008, când ajunsese la nivelul record de circa un miliard de euro.