Progresele legate de Codul de Procedură Civilă au stagnat 4 luni

Raportul de etapă al Comisiei Europene privind reforma justiţiei în România, prezentat marţi (23 martie 2010) la Bruxelles, indică faptul că după adoptarea în luna iunie a anului trecut a Codului Civil şi a Codului Penal, discuţiile privind Codul de Procedură Civilă au început la nivel de comisie în Parlament, însă progresele au stagnat din octombrie 2009 şi au fost reluate de abia în februarie 2010.

Această menţiune din raportul intermediar al CE se referă la primul obiectivul de referinţă din cadrul MCV – Asigurarea unei proceduri judiciare mai transparente şi mai eficiente, în special prin consolidarea capacităţii şi răspunderii Consiliului Suprem al Magistraturii. Raportarea şi monitorizarea efectelor noilor coduri de procedură civilă şi de procedură penală.

‘A început activitatea pregătitoare privind legislaţia de punere în aplicare necesară pentru intrarea în vigoare a celor patru coduri. Membrii comisiei de redactare au fost selectaţi, iar Ministerul Justiţiei (MJ) pregăteşte o analiză legislativă în vederea asigurării coerenţei şi consecvenţei cadrului juridic relevant. S-au efectuat unele pregătiri iniţiale pentru analiza impactului tuturor celor patru coduri, una din cerinţele aplicării acestora.

România raportează progrese în curs în unificarea jurisprudenţei ca urmare, în parte, a reuniunilor periodice privind practica juridică neunitară, organizate la nivel naţional. Procedura pentru recursuri în interesul legii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), prin care se stabileşte jurisprudenţa cu forţă juridică obligatorie, este în continuare greoaie. Cu toate acestea, practicile simplificate există şi ar putea fi dezvoltate în continuare’, menţionează documentul Comisiei.

Raportul mai menţionează, cu privirea la acelaşi obiectiv de referinţă că, deşi ÎCCJ publică în continuare textul integral şi rezumatele unei selecţii de decizii pe site-ul său internet, precum şi buletinele trimestriale ale casaţiei, iar alte instanţe publică anumite decizii, în intervalul cuprins între vara anului 2009 şi luna ianuarie 2010, pe portalul de internet naţional (Jurindex) nu au mai fost adăugate alte decizii judecătoreşti.

‘De la jumătatea anului 2009, nu s-a putut nota nicio îmbunătăţire efectivă în ceea ce priveşte situaţia dificilă a resurselor umane în sistemul judiciar. Creşterea de două ori mai mare a numărului de pensionări în rândul magistraţilor în 2009 a compensat numărul mare de recrutări şi a produs un sold negativ semnificativ la nivel de personal, ceea ce adaugă constrângeri suplimentare sistemului. Mai mult, protestele judiciare din septembrie au acutizat întârzierile şi se consideră că au contribuit la creşterea semnificativă a numărului de cazuri pendinte’, adaugă raportul CE.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat un studiu provizoriu privind volumul optim de lucru al judecătorilor, concluziile studiului fiind puse în aplicare în vederea testării în instanţe timp de un an, cu începere din decembrie 2009. Acest sistem are ca scop asigurarea unei alocări mai echitabile a volumului de lucru în instanţe şi asigurarea unei baze pentru realocarea posturilor cu începere din 2011. S-a încheiat cu succes un proiect pilot privind cadrele de conducere din instanţă, fiind necesară punerea în aplicare la nivel naţional a acţiunilor iniţiate ca urmare a acestui proiect.

În acţiunea iniţiată în urma unui alt proiect pilot, CSM a întreprins demersurile iniţiale pentru facilitarea transferului anumitor sarcini administrative către personalul auxiliar. Odată aplicate, aceste două măsuri ar trebui să crească eficienţa procedurilor instanţelor şi să contribuie la o mai bună gestionare administrativă a instanţelor.

‘Inspectorii judiciari au fost recrutaţi de la începutul anului 2009 în urma procedurilor de recrutare revizuite pentru a asigura o mai bună reprezentare geografică. Procedura de recrutare pentru inspectori a fost, cu toate acestea, contestată în instanţă de către procurorul general pe motiv că nu ar fi suficient de obiectivă şi că, prin urmare, ar compromite independenţa inspectoratului.

Activitatea de revizuire a actelor normative privind inspecţia judiciară este în desfăşurare, ca şi pregătirea unui buletin de jurisprudenţă privind deciziile disciplinare. Mai mult, CSM şi-a asumat angajamentul de a publica, de la începutul acestui an, toate deciziile disciplinare în momentul emiterii’, scrie raportul CE, cu referire la primul obiectiv de referinţă (benchmark).

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata