Rusia exploatează o serie de crize regionale, precum afluxul de migranţi din Belarus, pentru a-i provoca pe europeni

În analiza scrisă de Asocieted France Presse, se arată ce se întâmplă acum în Europa, subliniind că Rusia exploatează o serie de crize regionale, precum afluxul de migranţi din Belarus, pentru a-i provoca pe europeni, a-i constrânge să negocieze şi a-şi impune influenţa.

Kremlinul profită de slăbiciunile europenilor

În opinia sa, un specialist eurpoean, în Rusia spune despre Vladimir Putin că, „îşi bazează politica sa externă pe oportunităţile care se prezintă, precum în Orientul Mijlociu sau în Africa”, subliniază diplomatul european, dincolo de acest oportunism, „există o veritabilă dorinţă de a controla progresiv tot ce are legătură cu vecinătatea apropiată, în special în fostele republici sovietice”, a adăugat acesta.

În contextul în care Minskul este acuzat că a orchestrat un aflux de migranţi din Orientul Mijlociu la frontiera cu Polonia, „stăpânul” de la Kremlin a refuzat să intervină şi a îndemnat Europa să reînnoade dialogul cu Aleksandr Lukaşenko.

„De ce ar trebui să-l oprească Rusia pe Lukaşenko, care a găsit modul lui de a ieşi din criza relaţiilor sale cu europenii, care nu îl recunosc?” întreabă Fedor Lukianov, redactor şef al „Russia in Global Affairs”, scrie AEP.

„Occidentul, care a făcut din Lukaşenko un paria, este astăzi constrâns să negocieze cu el”, a întărit Aleksandr Baunov, din filiala rusă a centrului Carnegie; spre marea nemulţumire a Varşoviei, care a denunţat joi orice tentativă de a „legitima” regimul belarus.

Angela Merkel a discutat cu președintele belarus

În contextul afluxului de migranţi de la frontiera poloneză, cancelarul german Angela Merkel a discutat luni cu preşedintele belarus, prima discuţie cu un lider european pentru Lukaşenko de la reprimarea mişcării de contestare care a urmat după realegerea sa în 2020, pe care UE refuză să o recunoască.

Şi în condiţiile în care europenii pun la punct un nou set de sancţiuni împotriva Minskului, Bruxellesul a anunţat miercuri „discuţii tehnice” cu Minskul privind repatrierea migranţilor.

Pe un alt teren, în Mali, unde Franţa şi-a redus forţele, Moscova îşi avansează pionii întărind cooperarea militară cu Bamako, folosindu-se de grupul privat rus de mercenari Wagner, deşi Moscova dezminte orice legătură cu acesta, comentează AFP.

„În faţa influenţei ruse în Africa, Europa nu a găsit încă un răspuns eficient”, recunoaşte diplomatul european care a discutat cu France Presse.

În sfârşit, în contextul susţinerii Kievului de către occidentali, Moscova îşi arată muşchii şi întreţine tensiunea cu mişcări de trupe „importante şi neobişnuite” la frontiera ucraineană.

Strategic însă, această tactică nu ţine totuşi de o strategie elaborată, potrivit experţilor, care văd în ea mai degrabă o exploatare de către Kremlin a slăbiciunilor europenilor.

Degradarea relaţiilor cu Moscova şi izolarea sa nu îi lasă nicio alegere lui Vladimir Putin în afară de confruntare, estimează Aleksandr Baunov. „Kremlinul este perceput ca un partener toxic şi nu-i rămâne decât tactica de a provoca frică Occidentului pentru a-l constrânge să negocieze”, afirmă analistul. În acest scop, el profită de crize „pentru a face din ele subiecte de negociere”, precum criza refugiaţilor sau furnizarea gazului.

Susținere puternică din partea Rusiei

Din punctul de vedere al şefului diplomaţiei UE, Josep Borrell, nu există nicio îndoială că în criza actuală Lukaşenko acţionează „cu o puternică susţinere din partea Rusiei”. Ceea ce Moscova respinge cu fermitate, făcând apel joi la europeni să înceteze să acuze Rusia că este responsabilă „de toate relele”.

În contextul în care europenii pregătesc o strategie de apărare pentru anii care vin, un proiect de text consultat de AFP relevă ingerinţe ruse în Balcani, în fostele republici sovietice, în Libia, în Siria sau în Mediterana de Est. Derulate prin intermediul unor „tactici hibride”, ele au drept efect „compromiterea stabilităţii şi a procesului democratic” în aceste ţări, cu „consecinţe directe pentru propria noastră securitate”, subliniază documentul.

Sursa: Capital.ro
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata