135 de ani de la înfiinţarea Academiei Române – documentar

Academia Română: O istorie de peste 140 de ani în slujba culturii naționale

Înființarea și evoluția instituției

La data de 30 martie 1879, a fost adoptată legea prin care se înființează Academia Română, o instituție destinată promovării culturii și științei naționale. Aceasta a avut la bază „Societatea Literară Română”, activă din aprilie 1866, care ulterior s-a transformat în „Societatea Academică Română” în august 1867.

Academia a fost concepută ca un organism reprezentativ pentru toate provinciile românești, având membri aleși din Muntenia, Moldova, Transilvania și alte regiuni. Scopul principal al acestei instituții era elaborarea ortografiei și gramaticii limbii române, precum și realizarea unui dicționar național. Printre primii membri s-au numărat personalități marcante ale culturii românești precum Iosif Hodoș din Maramureș sau Vasile Alecsandri din Moldova.

Structura Academiei

Odată cu oficializarea sa ca Academie Națională în martie 1879, aceasta a fost organizată pe trei secții:

1. Secțiunea literară – dedicată literaturii, artei, filologiei și filosofiei;
2. Secțiunea istorică – axată pe istorie, geografie și științe sociale;
3. Secțiunea științifică – concentrându-se pe domeniile teoretice și aplicate ale ştiinţei.

Academia Română a jucat un rol esențial în unirea culturală a românilor înainte ca aceasta să fie realizată politic.

Contribuția la unitatea națională

În cadrul unei sesiuni jubiliare din anul 1919 s-a subliniat contribuția semnificativă a Academiei la promovarea unității culturale între români: „Academia Română şi-a avut partea ei importanta pe teren cultural (…) reunind bărbaţi luminaţi din toate ţinuturile româneşti”.

De-a lungul celor peste 140 de ani de existență, Academia Română a inclus reprezentanți proeminenți din diverse domenii ale cunoașterii – filologie, istorie sau ştiinţe exacte – dar şi personalităţi importante ale vieţii politice şi religioase.

Președinții Academiei

De la fondare până astăzi au existat nu mai puțin de patruzeci și patru de președinți ai Academiei. Primul dintre aceștia a fost Ion Heliade Rădulescu (1867-1870), care a contribuit semnificativ la consolidarea acestei instituții fundamentale pentru cultura românească.

Transformările postbelice (1948-1989)

Activitatea Academiei Române s-a schimbat radical între anii 1948-1989 datorită unor reforme impuse prin diverse acte normative emise de regimul comunist. Astfel, prin Decretul nr.314/1976 au fost reorganizate structurile interne ale academiei iar prin Decretul din iunie ’48 aceasta s-a transformat în Academia Republicii Populare Române.

Această perioadă tumultoasă este marcată de excluderea unui număr semnificativ de membri considerați ostili noilor orientări culturale impuse de regimul comunist; mai mult decât atât accentul pus pe știntele exacte marginaliza unele discipline umaniste esenţiale pentru identitatea cultural-naționala.

Academia continuând să fie o piatrã fundamentalã in dezvoltarea si promovarea valorilor romanesti in ciuda provocarilor istorice cu care s-a confruntat.

Evoluția Academiei Române: De la Naționalizare la Renaștere

Structura și Transformările Inițiale

Academia Română a fost înființată cu un număr inițial de 66 de membri, selectați prin decret prezidențial și organizați în șase secțiuni științifice. Dintre aceștia, au fost păstrați 19 titulari și 15 membri de onoare, majoritatea având expertiză în domeniile teoretice și aplicate. Selecția noilor membri a fost influențată semnificativ de convingerile politice ale acestora. În această perioadă, bunurile Academiei au fost naționalizate, iar instituția a devenit complet dependentă de stat.

În primele două decenii ale regimului comunist, Academia s-a extins considerabil: numărul institutelor a crescut de la 7 în 1948 (cu aproximativ 400 de colaboratori) la 56 în anul 1966, angajând circa 2.500 de persoane.

Schimbări Strategice din Anii ’70

În anul 1969, Consiliul de Miniștri a decis transferul a douăsprezece institute și centre medicale din București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Târgu-Mureș sub autoritatea Academiei de Științe Medicale. Ulterior, după 1970, s-a constituit o nouă Academie dedicată Științelor Sociale și Politice care a preluat institutele socio-umane ale vechii Academii.

Modificările aduse codului și statutului din 1974 au dus Academia sub controlul Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie. Tot atunci, institutele rămase (matematică, statistică etc.) au fost integrate ministerelor Culturii și Educației.

Renașterea Post-Comunistă

După căderea regimului comunist în 1989, prin Decretul-Lege nr. 4 din 5 ianuarie 1990, Academia Română își recâștigă denumirea istorică şi statutul ca „cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al ţării”. Acest decret reafirmă autonomia instituției şi promovează valorile autentice ale culturii românești.

Academia le-a recunoscut continuitatea apartenenţei tuturor membrilor excluși politic în 1948 precum şi reabilitarea celor care părăsiseră țara pe durata regimului comunist.

Printre susținătorii renașterii academice se numără academicianul Mihai Drăgănescu (preşedinte între 1990-1994), care a implementat măsuri pentru restabilirea prestigiului instituției prin readucerea institutelor sub umbrela Academiei şi crearea unor noi secții.

Structura Actuala

Astfel cum este organizată astazi, Academia Română dispune de un total de 14 secții, trei filiale situate in Iași , Cluj-Napoca si Timişoara si un număr impresionant de 69 institute si centre dedicate cercetării ştiinţifice pe diverse domenii. Patrimoniul său include Biblioteca Academiei Române , Editura Academiei (înființată in 1938), Fundația Familiei ‘Menachem H. Elias’ (1925) si Fundația Naționala pentru Ştiintã si Artã (1998), precum si revista ‘Academica’ (octombrie 1990).

Între anii 16 ianuarie 1998 – aprilie 2006, conducerea Academei Române i-a aparținut istoricului literar Eugen Simion . Din aprilie 2006, Ionel Haiduc ocupǎ funcţia prezidenţialǎ; el fusese ales initial ca membru titular al acestei prestigioase instituţii in data dе 18 decembrie 1991. A fost reales preşedinte al Academei in aprilie 2010.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetConnect-R i-a spus Grațielei Agache „Marș la alergat”. Artistul susține că nu a jignit-oLylaCum poți estompa ridurile de pe frunte. Retinolul are nevoie de cel puțin trei luniRevista IoanaIntervalul de 10 ore pentru mese nu a dus la o slăbire mai mare decât cel de 16 oreNews24Curtea de Apel dispune 30 de zile de arest pentru Călin Georgescu și Ionel RusenDolce SportRomânia a terminat pe locul 17 în ambele secțiuni ale Olimpiadei de ȘahGetPonyTesla amână din nou demonstrația Roadster, de această dată până la 15 octombrie