Un mare scriitor român: Zaharia Stancu
Zaharia Stancu, una dintre figurile proeminente ale literaturii române, s-a născut pe 7 octombrie 1902 în satul Salcia din județul Teleorman. A urmat liceul la Roșiorii de Vede între anii 1920 și 1922, iar în 1933 a absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București.
Debutul literar și contribuțiile inițiale
Stancu a început să publice articole în ziare locale în perioada 1920-1921, debutând ulterior cu poezii. Sub pseudonimul Mitroi Th. Ștefan, el a publicat articolul „Note de drum” în „Ziarul științelor și al călătoriilor”. Primele sale versuri au apărut în săptămânalul „Adevărul literar artistic” și în suplimentul literar al ziarului „România nouă”, condus de Ion Minulescu și Alfred Moșoiu. Din anul 1924, Stancu a colaborat cu revista ”Gândirea”, unde a ocupat pentru o perioadă funcția de director.
În anul debutului său editorial, Zaharia Stancu a lansat volumul de poezii ”Poeme simple” (1927), care i-a adus Premiul Societății Scriitorilor Români în 1929.
Activitatea jurnalistică
După absolvire, el a fondat revista lunară literară ”Azi” la București, care s-a bucurat de colaborarea unor autori renumiți precum Eugen Ionescu și Mircea Eliade. Revista a fost activă până în anul 1940. Între anii 1934-1936, Stancu s-a angajat la cotidianul ”Credința”, iar ulterior ca secretar de redacție la ziarul ”Tempo”. În această perioadă i-a apărut volumul ”Antologia poeților tineri”.
Ca prozator, Zaharia Stancu își face debutul cu romanul ”Taifunul” (1937), urmat apoi de titlul ”Oameni cu joben” (1941). Între anii ’37-’39 editează cotidianul popular ”Lumea românească”, iar între ’41-’42 conduce revista ”’Revista română”. Activitatea sa jurnalistică este întreruptă temporar după ce este internat într-un lagăr din Târgu Jiu din cauza convingerilor sale antifasciste; experiența sa este relatată ulterior în lucrarea ”’Zile de lagăr”’ (1946).
Contribuții postbelice
După cel De-al Doilea Război Mondial, Zaharia Stancu devine membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și ocupă funcția de director al Teatrului Național din București între anii ’46-’52. A fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România pe parcurs mai multor mandate.
Opera sa se distinge prin evocarea experiențelor personale legate de copilărie și adolescență; lirica lui se caracterizează prin simplitate emoțională. Printre volumele sale celebre se numără: ”’Albe”’ (1937), ”’Clopotul de aur”’ (1939) sau ”’Iarba fiarelor”’ (1941).
Romanescul său postbelic include titluri importante precum ”’Desculț”’ (1948) care deschide un ciclu dedicat mediului provincial românesc; alte lucrări notabile sunt: ”’Duluaii”’ (1952) sau ”’Rädãcinile sunt amare”'(1958-1959).
Aprecierea internaționala si moartea
Scrierile lui Zaharia Stancu au fost traduse in numeroase limbi strãine si au câștigat recunoaștere internaționalã; el devine membru titular al Academiei Române pe data de 2 iunie1955 si primeste Premiul Herder in1971 pentru contribuțiile sale remarcabile la literatura universalã.
Zaharia Stancu s-a stins din viață pe data de 5 decembrie 1974, lãsând o moştenire culturalã semnificativã asupra literaturii române contemporane.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetPărinții Irinei Rimes se mută la București. Artista locuiește deja lângă fratele ei, Vitali
LylaMai mulți pași sunt asociați cu o stare mintală mai bună la adolescenți, dar nu sunt tratament
Revista IoanaBuretele Magic Eraser poate mătui inoxul, ecranele și blaturile din piatră
News24Bărbat reținut după ce a amenințat polițiști cu un cuțit în Sectorul 6
Dolce SportPortugalia i-a dat lui Rafael Leao numărul 7 al lui Cristiano Ronaldo pentru meciul cu Danemarca
GetPonyV8-ul de 6,4 litri ține în viață Dodge Durango, însă interiorul și consumul îi arată vârsta
