Actualitate

9 ţări din UE, printre care şi România, afectate de o întrerupere prelungită a alimentării cu gaz rusesc

Impactul posibilei întreruperi a gazelor rusești asupra Uniunii Europene

Comisia Europeană avertizează asupra riscurilor pentru nouă state membre

Pe 16 octombrie, Comisia Europeană a publicat un raport care evidențiază vulnerabilitatea a nouă state din Uniunea Europeană în fața unei posibile opriri totale a livrărilor de gaze din Rusia. Conform analizei, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Bulgaria, Grecia, România, Ungaria și Croația sunt cele mai expuse la această amenințare.

Statele cu surse alternative de gaze

În contrast cu aceste țări vulnerabile se află Spania și Portugalia. Aceste două națiuni beneficiază de importuri de gaze din Norvegia și nordul Africii și nu vor fi afectate semnificativ în cazul unei întreruperi. Totuși, Comisia Europeană subliniază că izolarea energetică a Peninsulei Iberice va împiedica Spania și Portugalia să ofere asistență altor state membre în situații critice.

Scenarii analizate pentru rezistența energetică

Comisia a evaluat capacitatea statelor membre de a face față unei eventuale crize energetice prin patru scenarii distincte: o oprire temporară de o lună cu solidaritate între țări; o oprire similară fără solidaritate; precum și două scenarii mai severe ce implicau întreruperi pe termen lung. Experții estimează pierderi între 5 și 9 miliarde metri cubi de gaze în cazul unor întreruperi prelungite.

În cel mai pesimist scenariu – o suspendare totală timp de șase luni fără ajutor reciproc – Bulgaria, România, Lituania, Estonia și Finlanda ar suferi cel mai mult. De asemenea, Ungaria și Polonia ar putea resimți efectele negative ale acesteia.

Mecanismele de protecție existente

Comisia menționează că situația Estoniei este critică la nivelul furnizării către populație; totuși se consideră că solidaritatea dintre statele membre va preveni atingerea acestui prag extrem. În ceea ce privește Finlanda – care depinde complet de gazele rusești – există opțiuni alternative precum biomasa care ar putea diminua impactul negativ al unei astfel de crize.

Gunther Oettinger, comisarul european pentru Energie, a declarat că stocurile actuale sunt satisfacătoare: „Avem depozitele pline în proporție de 90%”, afirmând totodată că analiza detaliată realizată acum permite reacții rapide comparativ cu anul 2009.

Perspective asupra conflictului ruso-ucrainean

Oettinger s-a referit la situația din Ucraina ca fiind cruciala pentru tranzitul gazului rusesc către UE. În prezent Ucraina dispune de stocuri suficiente datorită fluxurilor inversate provenite din Slovacia şi Polonia. El s-a declarat optimist privind posibilitatea ca Rusia şi Ucraina să ajungă la un acord pe tema livrării gazelor în cadrul întâlnirii programate săptămâna viitoare la Bruxelles.

Comisarul european subliniazcă faptul că rezultatele analizei trebuie să transmit un mesaj clar partenerilor ruși: utilizarea gazelor ca instrument politic nu este benefică nici pentru ei.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
energie gaz rusesc gaze naturale gaze rusesti Gazprom întrerupere alimentare Romania Rusia Uniunea Europeană