Deși finalizarea studiilor superioare asigură un loc de muncă pentru nouă din zece români, mulți absolvenți sunt profund nemulțumiți de salariile primite, considerându-le prea mici în raport cu anii de studiu investiți. Datele internaționale scot la iveală un paradox: România are o rată de angajare a absolvenților peste media țărilor dezvoltate, dar se află pe ultimul loc în UE la ponderea tinerilor cu studii superioare.
Potrivit datelor publicate de Eurostat și citate de Adevarul, România se confruntă cu o situație îngrijorătoare, având cel mai mic procent de tineri cu studii superioare din Uniunea Europeană. Doar 23,2% dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani au absolvit o facultate, în contrast puternic cu țări precum Irlanda sau Luxemburg, unde procentul depășește 60%.
România, codașa Europei la studii superioare
Rapoartele internaționale confirmă o tendință negativă pentru sistemul de învățământ superior din țară. O analiză a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) arată că doar 19% dintre românii cu vârste între 25 și 64 de ani au studii superioare, față de o medie de 42% în țările membre. Mai mult, România se numără printre puținele state în care acest indicator a scăzut în ultimii ani. „România este una dintre cele șase țări membre sau partenere ale OECD în care ponderea persoanelor cu studii superioare a scăzut în aceeași perioadă: proporția tinerilor cu diplomă universitară a coborât de la 26 la sută în 2019 la 23 la sută în 2024”, se precizează în raportul OECD.
În ciuda acestor cifre, oficialii europeni subliniază importanța tot mai mare a educației universitare. „Finalizarea studiilor universitare devine tot mai importantă în Uniunea Europeană, pe fondul cererii crescânde de specialiști cu înaltă calificare pe piața muncii. Învățământul superior joacă un rol esențial în societate, contribuind la stimularea inovației, la creșterea dezvoltării economice și la îmbunătățirea nivelului general de trai al populației”, arată Eurostat. Datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru anul universitar 2024-2025 indică 568.600 de studenți înscriși, dintre care 127.100 au absolvit cu diplomă. „Absolvenții cu diplomă ai învățământului superior au provenit cu preponderență din facultățile cu profil afaceri, administrație și drept (25,6 la sută), inginerie, prelucrare și construcții (17,1 la sută), respectiv sănătate și asistență socială (12,3 la sută)”, a transmis INS.
Job aproape garantat, dar salariu sub așteptări
Paradoxal, deși numărul absolvenților este redus, șansele lor de angajare sunt foarte mari. Rata de ocupare în rândul persoanelor cu studii universitare din România este de 92%, depășind media de 87% a țărilor OECD. Cu toate acestea, beneficiul financiar nu este pe măsură. „Totuși, avantajul salarial mediu pentru lucrătorii cu vârste între 25 și 64 de ani care au studii superioare, comparativ cu cei care au doar studii liceale, este de 41 la sută, sub media OECD de 54 la sută”, notează organizația.
Această realitate statistică este confirmată de numeroși tineri care își exprimă frustrările pe platforme online. Un absolvent de Arhitectură descrie o situație dramatică: „Lucrez ca arhitect într-un birou de proiectare și câștig sub 3.500 de lei. Majoritatea colegilor mei de generație câștigă între 2.750 de lei (minimul) și 4.000 de lei. Colegii mai mari ca mine, care au deja 4-5-6 ani de experiență pe contract (în realitate vreo 7-8), nu sar de 5.500-6.000 de lei. Neavând până în prezent drept de semnătură, nu pot profesa legal pe cont propriu și trebuie să fac foamea”. Acesta adaugă resemnat: „Mergem înainte și sperăm la mai bine”.
„Nu e nevoie să avem toți diplome”
Dezamăgirile salariale alimentează o dezbatere aprinsă despre valoarea reală a unei diplome universitare în România. Unii consideră că studiile superioare sunt esențiale pentru dezvoltarea profesională. „Dacă nu ai studii superioare, nu vei avea niciodată experiență, ci doar vechime, iar vechimea nu e răsplătită. Ce plus valoare aduce firmei un lucrător comercial cu șase ani experiență față de unul cu șase luni? Dar un inginer constructor?”, se întreabă un internaut.
Alții, însă, cred că o facultate nu mai este o garanție a succesului și că abilitățile practice sunt mai importante. „Dacă știam ce știu astăzi legat de domeniul meu de lucru, nu m-aș fi dus la facultate. M-aș fi aruncat în câmpul muncii de la 18 ani; în loc să cheltuiesc pe facultate, aș fi dat pe acreditări relevante în domeniu”, afirmă un tânăr. O altă opinie subliniază că societatea are nevoie de o diversitate de meserii: „Nu e nevoie să avem toți diplome, să fim o țară de ingineri, să lucrăm toți la birou sau să fim IT-iști. Cu toții ne dorim mulți bani și muncă cât mai puțină, dar viața e grea când nu ai părinți bogați. Muncim pe unde apucăm. Viața merge înainte”.
Soluția multora: plecarea din țară sau ambiția personală
Confruntați cu venituri mici, unii absolvenți aleg să plece din țară. „Am plecat salahor în Germania pentru că România mi-a oferit minimul pe economie plus bonuri după trei ani de rupt cartea”, mărturisește un absolvent de Științe Economice. Un inginer mecanic de 25 de ani face o comparație directă: „Acum eu câștig cu peste 20 la sută peste media țării în care sunt, iar el [un prieten rămas în țară] 5.100 de lei (București). Amândoi suntem ingineri mecanici, amândoi în automotive”.
Pe de altă parte, există și povești de succes, însă acestea implică adesea ani de sacrificii și multă inițiativă. Un avocat povestește cum a început cu salariul minim și a ajuns să lucreze într-o multinațională, după cinci ani de stres într-un cabinet unde era „plătit la gri”. Atitudinea personală pare să facă diferența. „Cunosc oameni care lucrează în magazin de aproape 20 de ani, au și studii superioare și au 300 de lei peste minimul pe economie. Ce fac greșit acești oameni de nu sunt directori de magazin?”, se întreabă cineva. Un altul completează: „Nimeni nu investește în tine dacă tu nu vrei mai mult de la tine”. Concluzia generală pare să fie că diploma este doar un prim pas. „În ziua de azi oricine face o facultate. Depinde și ce faci cu ea. Am prieteni cu studii, dar comozi, care preferă bani puțini fără să își bată capul”, conchide un programator cu venituri de 15.000 de lei pe lună.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Atacurile cu drone asupra navelor au ajuns în apele teritoriale și spațiul aerian al României
Dolce SportNovak Djokovic are trei variante la Paris pentru a-l depăși pe Jodar în cursa pentru Torino
GetPonyHyundai Santa Fe facelift va fi primul model al mărcii cu propulsie electrică și autonomie extinsă
BravonetGeorgina Cates a murit în mai, la 51 de ani. Creatorul „2Point4 Children” a aflat abia acum
LylaÎngrijești un părinte cu pierderi de memorie. Ce evaluări se fac și când poate primi sprijin lunar de 728 de lei
Revista IoanaCum păstrezi prunele pentru iarnă. Congelate corect, își pot menține calitatea 8-12 luni
