Arheologii au scos la lumină termele Castrului Roman de la Călugăreni

Descoperiri semnificative la Călugăreni: Termale romane de 600 mp, prima clădire de acest tip din județul Mureș

Arheologii descoperă băile romane

Echipa de arheologi a Muzeului Județean Mureș a realizat o descoperire importantă în cadrul proiectului „Limesul estic al Daciei Romane”, reușind să dezvăluie peste 600 de metri pătrați din termele Castrului Roman de la Călugăreni. Aceasta reprezintă prima structură termală identificată și studiată pe teritoriul județului.

Detalii despre structura termalelor

Nicoleta Man, șefa Secției de Arheologie a muzeului, a declarat pentru AGERPRES că până în prezent au fost decopertate șapte încăperi. Dintre acestea, patru sunt dotate cu un sistem hypocaust (încalzire sub pardoseală), iar celelalte trei nu beneficiază de această facilitate. De asemenea, au fost identificate un prefurnium (cuptor pentru încălzirea aerului și apei), două bazine și trei canale destinate aducțiunii ape.

Conservarea și tehnica construcției

„Deși funcția fiecărei încăperi este standardizată în întreaga lume romană, determinarea exactei utilizări rămâne o provocare,” a explicat Man. Zidurile cladirii sunt construite în tehnica opus incertum specific epocii romane imperiale, având grosimi variind între 0,90 m și 1 m.

Sistemul hypocaust s-a păstrat într-o stare relativ bună; acesta este construit pe o fundație din piatră naturalizată acoperită cu un strat de lut care susține pilele specifice acestui sistem,” a adaugat ea.

Cercetări continue asupra sitului arheologic

Situl arheologic continuu să fie investigat intens. Sărăcia stării generale se datorează exploatării medievale anterioare care afectează unele ziduri; totuși, multe elemente rămân bine conservate. Până acum s-au efectuat săpături între lunile iulie și octombrie ale acestui an fără ca echipa să ajungă la limitele exterioare ale construcției.

Potențialul istoric al termenelor romane

„Termele constituie un simbol al civilizației romane,” a subliniat Nicoleta Man. Aceste structuri erau frecvent întâlnite atât în orașe cât și lângã castele sau vile romane. Cele mai notabile exemple din Dacia includ băile descoperite la Apulum sau Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Castrul roman – o comoară istoricǎ neexplorată complet

Castrul roman de la Cālugāreni beneficiază de proiecții geomagnetice care evidențiază detaliile sistemului defensiv precum şi planimetria interioară ce include principia (cladirea comandamentului) şi alte structuri esenţiale pentru viaţa militarǎ romanǎ.
În anul curent s-au continuat cercetările interne ale principiei pentru clarificarea etapelor sale constructive şi stabilirea modalităților necesare protejării siturilor istorice pe viitor.

Situl arheologic roman Cālugāreni se dovedește astfel ca fiind unul dintre cele mai reprezentative locuri istorice din județul Mureș datorită complexității sale arhitecturale și importanței culturale semnificative.

Descoperiri Arheologice Semnificative la Călugăreni

Reluarea cercetărilor arheologice

Cercetările arheologice de amploare desfășurate de Muzeul Județean Mureș au fost reluate în 2013, având ca obiectiv principal explorarea unei zone militare extinse între satele Călugăreni și Dămieni. De atunci, echipele de specialiști au reușit să descopere o serie de structuri importante, inclusiv aedesul și două încăperi din partea nordică a clădirii.

Faza finală a utilizării clădirii

Campania din 2014 s-a concentrat pe ultimele etape ale funcționării clădirii, evidențiind distrugerea cauzată de un incendiu care a afectat-o până la sfârșitul utilizării sale. În zona vestică a fundației zidului exterior au fost identificate urme ale unor bârne orizontale carbonizate, indicând existența unei faze anterioare din lemn.

Demolări masive și descoperiri arhitecturale

În exteriorul principiei, cercetătorii au observat dovezi ale unei demolări semnificative, incluzând un strat gros de țigle și olane provenite din prăbușirea acoperișului. O descoperire notabilă este un bloc rectangular din piatră cu o nișcă central plasată în zidul fațadei aedesului. Aceasta sugerează posibile motive arhitecturale legate de intrarea monumentală dintre basilica și aedes.

Obiecte valoroase găsite în timpul săpături

Nicoleta Man, coordonator al campaniei arheologice, a menționat că aproximativ 2000 de artefacte au fost recuperate în această toamnã. Acestea includ monede romane din bronz și argint, arme militare precum fragmente de zale și pandantive decorative. De asemenea, s-au găsit materiale de construcție precum cărămizi ștampilate și fragmente vopsite cu roșu pompeian.

Proiecte viitoare pentru conservare

Specialiștii considerã că dispun deja de suficiente date pentru inițierea unor proiecte destinate conservării şi restaurării siturilor istorice identificate la CĂlugăreni. În următorii cinci ani se preconizează deschiderea primului parc arheologic permanent vizitabil în județul Mureş.

Colaborări internaționale la săpături

La aceste săpături participã nu doar echipa localã condusã de Nicoleta Man ci şi specialişti internaţionali din Germania şi studenţi care contribuie activ la procesul investigativ.

Prioritatea Muzeului Judeţean Mureş

Directorul Muzeului Judeţean Mureş, Zoltan Soos, subliniazӑ importanţa acestor cercetări pentru instituţie datorită stadiului bine conservat al siturilor faţă de alte locaţii unde construcțiile moderne le-au afectat integritatea. El menţionează organizarea unui festival roman anual pentru promovarea vestigiilor istorice locale.

Viitor promițător pentru turismul cultural

În apropierea termelor se construiesc două clǎdiri din lemn ce vor servi ca puncte observație asupra modului în care aceste structuri apăreau odinioară. Aceste inițiative sunt parte integrantǎ a eforturilor muzeale destinate revitalizării patrimoniului cultural local prin atragerea vizitatorilor pe tot parcursul anului.

Protejarea zidurilor istorice și dezvoltarea turismului în zona castrului roman

Pentru a asigura conservarea zidurilor istorice, se va construi un foișor pe dealul din apropiere, oferind vizitatorilor o panoramă impresionantă asupra castrului roman.

Extinderea limes-ului roman în Dacia

Experții afirmă că limes-ul, granița Imperiului Roman, a atins apogeul în secolul al II-lea d.Hr., având o lungime de peste 5000 de kilometri. Această fortificație a început de la malurile Atlanticului scoțian și s-a extins prin întreaga Europă, ajungând până la Marea Neagră și continuând spre Marea Roșie, traversând nordul Africii pentru a reveni la ocean.

Taberele militare auxiliare din Dacia

Pe limes-ul estic al Daciei sunt documentate 12 tabere unde au staționat trupele auxiliare. Acestea includ Livezile, Orheiu Bistriței, Brâncovenești, Călugăreni, Sărățeni, Inlățeni, Odorheiu Secuiesc și alte localități. Protecția acestui sector strategic era asigurată printr-un sistem complex format din șanțuri și valuri de pământ precum și turnuri de pază.

Castrele auxiliare din județul Mureș

În județul Mureș au fost identificate trei castre auxiliare situate la Brâncovenești, Călugăreni și Sărățeni. În apropierea acestor fortificații existau mici așezări care găzduiau familiile soldaților dar și comercianți care sprijineau nevoile armatei romane.

Infrastructura rutieră pe limes

Taberele erau interconectate prin drumul limes-ului care facilita aprovizionarea trupelor și deplasările rapide ale soldaților. Pe lângă cele trei castre menționate anterior au fost descoperite șase turnuri de pază situate în localități precum Vătava sau Ideciu de Sus.

(Agenția Națională de Presă AGERPRES) Foto: cronica.cimec.ro

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista Ioana12 cazări pentru un circuit auto în Big Sur. Tarifele pornesc de la 293 de dolari pe noapteNews24Cetățenii din cinci state pot conduce în România fără permis internațional timp de 3 sau 6 luniDolce SportIulian Tameș spune că vor fi reziliate contractele lui Drăghici-Mușat și Lungu după bătaia din vestiarGetPonyMașină de lux evaluată la 622.000 de lei, oprită când ieșea din România prin Rădăuți-PrutBravonetMarina Vlady a murit la 88 de ani, acasă, alături de cei dragi și animalele saleLylaPasta de dinți nu tratează coșurile și îți poate irita pielea. Ce poți folosi în loc