România a intrat în 2026 cu o politică energetică paradoxală. În timp ce întreaga Uniune Europeană a renunțat la schemele de sprijin universale, trecând la ajutoare consistente, dar țintite strict pe consumatorii vulnerabili, Guvernul de la București menține plafonarea generală a prețurilor, o măsură costisitoare și criticată la Bruxelles. Simultan, introduce un nou ajutor direct, sub forma cardurilor de energie, dar cu o valoare de doar 50 de lei pe lună, o sumă considerată infimă de experți.
O politică pe dos: România, izolată în UE
Uniunea Europeană a schimbat macazul. Din 2026, politica de sprijin la energie a intrat într-o nouă fază, în care protecția universală, aplicată tuturor, a fost înlocuită de protecția socială țintită. Mecanismele de criză, precum plafonările și subvențiile generale, au expirat, iar majoritatea statelor membre au revenit la o logică de piață, compensată prin ajutoare directe doar pentru cei care nu își pot plăti facturile. O analiză recentă a Asociației Energia Inteligentă (AEI) arată că România este una dintre puținele excepții.
Doar patru țări din UE mai mențin în 2026 măsuri de sprijin pentru toți consumatorii de energie electrică: Croația, Polonia, Slovacia și Ungaria. La gaze, lista este la fel de scurtă, incluzând și România. „Faptul că doar patru-cinci țări mai mențin sprijin pentru toți consumatorii arată cât de izolate au devenit aceste politici”, se menționează într-un comunicat al AEI. Experții subliniază că subvenționarea generală este nesustenabilă pentru bugetul de stat, descurajează investițiile în eficiență energetică și intră în conflict cu regulile climatice europene.
Pentru a sprijini tranziția, a devenit operațional din acest an Fondul Social pentru Climă (Social Climate Fund), un nou mecanism european dedicat exclusiv familiilor vulnerabile. Acesta nu impune un nou plafon, ci oferă cofinanțare statelor membre pentru a ajuta gospodăriile expuse la sărăcie energetică să acopere costurile cu încălzirea și electricitatea.
Cât de mic este ajutorul? O comparație europeană
Noul ajutor de 50 de lei pe lună, acordat pe cardurile de energie, pălește în comparație cu sprijinul oferit în alte state europene. În țări precum Grecia, Franța, Malta sau Danemarca, ajutoarele directe pentru consumatorii vulnerabili pot ajunge și la 1.800 de euro pe an, adică 150 de euro pe lună. Paradoxul este și mai mare dacă ne uităm la prețuri.
Potrivit datelor AEI din iulie 2025, România are un preț la energie pentru populație, raportat la puterea de cumpărare, de circa patru ori mai mare decât țara cu cel mai mic preț din UE. Dar ajutoarele pentru consumatorii vulnerabili în 2026 sunt de aproximativ cinci ori mai mici. Diferența este vizibilă și dacă ne raportăm la anii de criză. În perioada 2022-2023, fiecare cetățean german a beneficiat, în medie, de un sprijin de 1.717 euro, prin subvenții directe, limitări de preț și reduceri de taxe. În România, sprijinul mediu per cetățean, acordat exclusiv prin plafonarea prețurilor în intervalul 2022-2025, a fost de doar 386 de euro.
„În timp ce Germania și-a redus veniturile fiscale pentru a proteja consumatorii, România a câștigat din taxele colectate în timpul crizei energetice, banii fiind plătiți chiar de cei protejați”, au subliniat reprezentanții Asociației Energia Inteligentă.
Cine primește cardul de 50 de lei și cum se folosesc banii
Deși detaliile finale privind implementarea cardurilor de 50 de lei sunt încă așteptate de la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, principiul este clar: sprijinul se va acorda exclusiv categoriilor considerate vulnerabile. Pe baza schemelor anterioare, lista beneficiarilor va include, cel mai probabil:
- Pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, cu venituri nete lunare mai mici de un anumit prag (stabilit de Guvern).
- Persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, cu venituri proprii sub același prag.
- Familiile beneficiare de alocație pentru susținerea familiei.
- Familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social.
Banii, virați lunar pe card, vor putea fi folosiți pentru plata facturilor curente sau restante la energie electrică, energie termică centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire. Plata se va putea face, ca și în anii trecuți, fie direct la poștaș, fie la orice oficiu poștal din mediul urban sau la poștașul din mediul rural. Perioada de valabilitate a sumelor va fi, cel mai probabil, până la finalul anului fiscal 2026, dar o decizie finală va fi comunicată prin hotărâre de guvern.
Ce urmează? Plafonarea rămâne, dar viitorul e incert
Menținerea schemei de plafonare a prețurilor la energie și gaze pentru toți consumatorii casnici, în paralel cu un ajutor țintit de doar 50 de lei, arată o strategie neclară a autorităților. Pe de o parte, Guvernul continuă o măsură generală extrem de costisitoare, care menține România într-un grup restrâns de state UE cu politici energetice considerate depășite. Doar că face un pas timid către sprijinul țintit, dar cu o sumă care acoperă o parte infimă dintr-o factură medie de iarnă.
Presiunea de la Bruxelles pentru eliminarea completă a măsurilor universale va continua, mai ales că mecanismul european care permitea un plafon comun de preț la gaz a expirat încă de la 31 decembrie 2024. Fără o strategie coerentă de protejare a celor vulnerabili prin ajutoare directe și consistente, renunțarea bruscă la plafonare ar putea declanșa o nouă criză socială. Deocamdată, facturile majorității românilor rămân la un nivel controlat prin plafonare, în timp ce gospodăriile cele mai sărace primesc un sprijin suplimentar, dar simbolic, de 50 de lei pe lună.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Kelemen Hunor cere referendumuri pentru comasarea comunelor propusă de Sorin Grindeanu
Dolce SportUniversitatea Craiova bate Sepsi cu 5-0 și se apropie la un punct de Dinamo
GetPonyBMW iX5 primește o grilă mai îngustă și faruri Double-X față de vechiul X5
BravonetCe plătești într-un bilet la concert de 100 de lei și cum separi taxele de cheltuielile organizatorului
LylaPersoanele care iau GLP-1 pot avea carențe de vitamine și un aport insuficient de proteine
Revista IoanaCând schimbi buretele de vase și cum cureți obiectele din bucătărie, de la cârpe la filtrele hotei