Pentru un angajat remunerat la nivelul minim, cheltuiala salarială a firmei ajunge la 4.418 lei lunar din 1 iulie 2026, față de 4.134 lei anterior. Creșterea este de 284 de lei în calculul care include facilitatea fiscală aplicabilă. Salariul brut din contract, suma încasată de salariat și cheltuiala angajatorului au valori diferite.

Guvernul a stabilit prin hotărâre un salariu minim brut lunar de 4.325 lei începând cu această dată, comparativ cu 4.050 lei în iunie 2026. Potrivit Ministerului Muncii, diferența brută este de 275 de lei, echivalentul unei majorări de 6,8%.

Pentru salariat, calculul ministerului indică un net de 2.699 lei, cu facilitatea de 200 de lei. Câștigul net este cu 125 de lei peste nivelul anterior de 2.574 lei. Valoarea se aplică în exemplul unui angajat fără persoane în întreținere, care îndeplinește condițiile fiscale.

Bugetul firmei include o contribuție peste salariul brut

Brutul este suma stabilită înaintea reținerilor pentru pensie, sănătate și impozit. Netul reprezintă banii rămași salariatului după aceste rețineri, cu aplicarea deducerilor și facilităților la care are dreptul.

Angajatorului îi revine, în situația obișnuită, și contribuția asiguratorie pentru muncă, de 2,25%. Aceasta se adaugă cheltuielii firmei și nu se reține din brutul angajatului la determinarea netului.

Un exemplu orientativ pentru un brut lunar de 5.000 de lei arată diferența: contribuția asiguratorie pentru muncă este de aproximativ 112,50 lei, astfel că angajatorul suportă aproximativ 5.112,50 lei. În această sumă nu intră alte cheltuieli legate de post.

Pentru salarizarea la nivelul minim, tariful orar aplicabil din 1 iulie 2026 este de 25,949 lei. Acesta corespunde unui program complet cu o medie lunară de 166,667 ore.

Scutirea fiscală depinde de contract și de venitul lunar

Articolul III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2025 stabilește facilitatea pentru veniturile salariale din 2026. Potrivit relatării StartupCafe despre explicațiile Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Galați, structură a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), sunt două perioade: între 1 ianuarie și 30 iunie, suma exceptată lunar de la impozitare și contribuții era de 300 lei; între 1 iulie și 31 decembrie, aceasta este de 200 lei.

Pentru aplicarea facilității trebuie îndeplinite împreună următoarele condiții:

Salariatul lucrează în baza unui contract individual de muncă, cu normă întreagă, iar contractul respectiv este la locul funcției de bază.

Salariul de bază înscris în contract este egal cu minimul brut legal al lunii pentru care se plătește venitul. La această verificare nu se adaugă sporurile sau alte adaosuri.

Veniturile brute din salarii și cele asimilate salariilor, realizate lunar prin același contract, se încadrează în plafonul de 4.300 lei inclusiv pentru perioada 1 ianuarie-30 iunie 2026, respectiv 4.600 lei inclusiv pentru perioada 1 iulie-31 decembrie 2026.

La verificarea plafonului sunt excluse, după caz, valorile tichetelor de masă, voucherelor de vacanță și indemnizației de hrană acordate legal. Acest test privește venitul realizat în luna respectivă, separat de condiția privind salariul de bază contractual.

Suma scutită se reduce în funcție de situația din luna de plată:

  • Perioada în care salariul de bază sau solda lunară se menține la minimul legal.
  • Data angajării, dacă noul salariat este încadrat la nivelul minim.
  • Partea din lună pentru care sunt determinate veniturile salariale sau cele asimilate acestora.
  • Data încetării contractului de muncă ori a raportului de serviciu, după caz.

Netul se calculează după contribuții și deduceri

În regimul obișnuit, contribuția de asigurări sociale (CAS), destinată pensiei, are o cotă de 25% din baza de calcul. Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) este de 10%. Veniturile declarate și contribuțiile influențează și drepturile sociale, potrivit regulilor fiecărei prestații.

Impozitul salarial are cota generală de 10%, aplicată bazei impozabile stabilite după contribuții și deducerile admise. Din acest motiv, reținerea automată a unui total de 45% din brut nu reproduce întotdeauna calculul netului.

Deducerea personală micșorează suma asupra căreia se aplică impozitul. Nu este o plată suplimentară făcută de angajator. Valoarea sa depinde de venitul brut, de persoanele întreținute și de condițiile fiscale aplicabile. Unele categorii de angajați sau salariații cu copii în întreținere pot beneficia, în condițiile prevăzute, și de deduceri suplimentare.

În exemplul orientativ de calcul prezentat de Digi Economic, pentru brutul de 5.000 de lei, reținerea pentru pensie este de 1.250 lei, iar cea pentru sănătate de 500 lei. După aceste contribuții rămân 3.250 lei, înaintea deducerii personale.

Cu o deducere personală de 305 lei, baza supusă impozitării ajunge la 2.945 lei. Impozitul rezultat este de aproximativ 295 lei, iar salariatului îi rămân aproximativ 2.955 lei net.

Exemplul nu stabilește un net identic pentru toate contractele cu același brut. Pentru fiecare lună se folosesc regulile fiscale în vigoare și situația concretă a angajatului, inclusiv persoanele aflate în întreținere.

Fluturașul de salariu permite verificarea diferențelor

Verificarea începe cu perioada de plată: suma estimată și cea primită trebuie să privească aceeași lună. Pe fluturaș se urmăresc brutul, contribuțiile, deducerile, impozitul și netul, în funcție de formatul utilizat de angajator.

O diferență față de estimare poate proveni din numărul zilelor lucrate, concedii medicale, bonusuri sau sporuri. Suma totală virată poate cuprinde și deconturi, tichete ori alte drepturi, în funcție de modul de acordare și tratamentul fiscal.

Dacă aceste elemente nu explică diferența, departamentul de resurse umane sau cel de salarizare poate furniza calculul. Pentru regulile fiscale poate fi consultată și pagina oficială ANAF.

Majorarea vizează mai mulți angajați decât cei aflați anterior la minim

La anunțarea măsurii, ministerul indica 831.382 de salariați remunerați la nivelul minim brut. Numărul estimat al beneficiarilor majorării era de 1.759.027 de persoane.

„Am luptat pentru creșterea salariului minim pentru că știu că, pentru sute de mii de români, acesta nu este doar un indicator economic, ci venitul de care depinde viața de zi cu zi. Vorbim despre oameni care muncesc cinstit și care merită să trăiască cu demnitate din munca lor. Majorarea salariului minim înseamnă mai multă siguranță, o putere de cumpărare mai mare și o barieră împotriva abuzurilor și a muncii la negru. Am susținut această măsură pentru că eu cred că munca trebuie respectată, nu exploatată. Iar rolul nostru este să fim de partea celor care muncesc, să le oferim protecție și șansa la un trai mai bun”, a declarat Petre-Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, în comunicatul ministerului.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
angajatori costuri salariale facilitati fiscale salariul minim salariul net