Creșterea PIB-ului României în ​primele nouă luni ‌din 2019: ​Factori și Tendințe

Consumul‌ gospodăriilor și investițiile, motorul⁤ creșterii economice

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pe 14 noiembrie 2019, cheltuielile ⁢pentru consumul final al gospodăriilor au crescut cu 5,3% în primele nouă luni ale anului. Această expansiune a contribuit cu 3,3% la creșterea Produsului⁣ Intern Brut (PIB). De asemenea, formarea brută de capital fix a înregistrat o majorare semnificativă de 18,1%, având o contribuție‌ de 3,8% la PIB.

În trimestrul ⁢III din acest an, consumul gospodăriilor a avut un impact⁣ pozitiv asupra PIB-ului cu​ o contribuție de 2,6%, iar investițiile au‌ adus un ‌aport mai mare de 5,9%.

Exporturile și variația stocurilor afectează negativ PIB-ul

Pe parcursul‌ primelor nouă luni ale anului curent, exporturile nete ‍au avut un‍ efect ⁤negativ asupra creșterii ‍PIB-ului (-1,7%). Aceasta ‍se datorează unei creșteri a exporturilor ⁤bunurilor și serviciilor cu doar 3,9%, comparativ cu un avans mai pronunțat al importurilor (7,3%). De asemenea, variația stocurilor ⁤a contribuit negativ cu -2.4%. În T3 din acest an ‌impactul exporturilor nete⁣ s-a situat la -1.6%.

Contribuții sectoriale la creșterea⁣ economică

Analizând contribuțiile pe sectoare economice pentru perioada ⁣ianuarie-septembrie față de anul anterior se observă că majoritatea ​ramurilor economiei au avut evoluții⁤ pozitive. Comerțul en-gros ⁤și en-detail; repararea autovehiculelor; transporturile; precum și sectorul hotelier⁤ și restaurantelor‌ au generat‍ o contribuție cumulată semnificativă (+0.9%), având o pondere totală de aproximativ⁣ 18.4% în formarea ​PIB-ului.

Construcțiile s-au remarcat printr-o expansiune considerabilă (+16.6%), aducând o contribuție pozitivă suplimentară (+0.6%) la formarea PIB-ului.

Activitățile profesionale și tehnice ⁣precum cele administrative au contribuit ‌totodată pozitiv (+0.5%), beneficiind de o creștere a volumului activității cu aproximativ 7.6%. Impozitele nete pe produs s-au dovedit esențiale pentru economia naționala ⁤(+0.9%), crescând semnificativ volumul lor.

Sectoare afectate: Industria⁣ și agricultura

Pe partea​ opusă însă industria a ⁢avut un impact negativ asupra PIB-ului⁣ (-0.2%) datorită unei​ scaderi⁣ generale a volumului său activitate (-1%). Agricultura împreună cu silvicultura​ şi pescuitul⁤ au contribuit similar printr-o scadere modest(-0.1%).

Estimările privind Produsul ⁢Intern Brut

Estimările INS ‌indicau că Produsl ​Intern Brut pentru ⁢trimestrul III din ⁣acest an era evaluat la ‍aproximativ 286‍ miliarde lei ‌ prețuri curente – reprezentând astfel o creștere reala ‍față de aceeași perioadã din anul precedent (cu +3%). Comparativ cu T2 din același an ​economia românească ar​ fi crescut uşor ajustată sezonier (+0.6%).

În ansamblu ,în primele nouã ‍luni ale⁢ lui 2019, ⁤estimările ⁤arătau că Produsl Intern Brut era evaluat la 727 miliarde lei, ceea ce reprezenta ‌totodatã si o crestere⁤ reala fata perioada similarã din ⁤ 2018(+4%).

Aceste date sugerează tendințe mixte în economia românească ​care continuǎ ⁣să fie influenţate atât pozitiv cât şi negativ prin diverse sectoare economice.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

cheltuieli consum gospodarii majorare populatie