Clujul, locul începuturilor producţiei de film din Transilvania

Cinematograful își face debutul în Cluj: O istorie fascinantă

Primele proiecții și impactul asupra comunității

La doar câteva luni după ce frații Lumière au revoluționat lumea cu invenția lor, cinematograful a ajuns în Cluj, un oraș de seamă al Imperiului Austro-Ungar, în decembrie 1895. Această nouă formă de divertisment a captat rapid atenția locuitorilor, care erau dornici să experimenteze magia filmului.

Xantus Gabor, director de imagine și profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, subliniază că perioada respectivă era una de efervescență culturală în Europa. „Cinematografele din orașe precum Paris sau Viena erau extrem de populare. Clujenii căutau să aducă acest spectacol captivant acasă”, explicând astfel cum filmul a fost perceput inițial ca o „scamatorie tehnică”.

Evoluția cinematografiei clujene

În primii ani ai secolului XX, interesul pentru cinematografie a crescut semnificativ. Deși mulți clujeni mergeau la Budapesta pentru a viziona filme, dorința de a avea un cinematograf local s-a intensificat. Cărțile lui Călin Căliman menționează că primele cinematografe ambulante au apărut în Transilvania înainte ca cele permanente să fie inaugurate datorită introducerii energiei electrice.

Clujul a beneficiat de electricitate din 1905 și astfel primul cinematograf permanent s-a deschis în 1906, urmat rapid de al doilea până în 1907.

Producțiile locale: începuturile filmului clujean

Pe măsură ce timpul trecea, Clujul nu doar că devenea un centru al proiecțiilor cinematografice dar începea și să producă filme proprii. Xantus Gabor afirmă că orașul dispunea deja de actori talentați și regizori care contribuiau la dezvoltarea industriei locale.

Primul film realizat la Cluj este considerat scheciul ‘Cox și Box’, turnat vara anului 1912 cu Ilonka și Gyula Nagy în rolurile principale. În anii următori până la izbucnirea Primului Război Mondial, producțiile locale au proliferat cu subiecte variate inclusiv titluri precum ‘Dragostea unei apașe’ (1915), regizat de Elemér Hetényi.

Jeno Janovics: Pionier al cinema-ului clujean

Un nume emblematic pentru începuturile cinematografiei clujene este Jeno Janovics. Nascut în Ungvar (1872) și decedat la Cluj (1946), el este recunoscut ca unul dintre pionierii acestui domeniu atât pe plan românesc cât și maghiar. În cariera sa prolifică, Janovics a realizat sau contribuit la peste 60 lungmetraje dintre care 32 le-a regizat personal.

În perioada 1913-1914 existau deja trei studiouri active la Cluj iar actori locali renumiți precum Lily Poor sau Istvan Szentgyorgyi colaborau cu Janovics pentru diverse proiecte artistice importante ale vremii.

Această evoluție timpurie demonstrează nu doar entuziasmul comunităților locale față de noua artform ci şi potenţialul creativ pe care l-a avut oraşul pe parcursul istoriei sale culturale.

Istoria cinematografiei clujene: De la începuturi promițătoare la inovații remarcabile

Producții notabile și colaborări de excepție

În perioada interbelică, cinematografia din Cluj a cunoscut o dezvoltare semnificativă, cu patru producții importante realizate sub conducerea lui Jeno Janovics: „Omul de 300 de ani”, „Bank Ban”, „Escorta” și „Sugari de împrumut”. Premiera filmului „Mânzul Șarg” pe 28 ianuarie 1914 a marcat un moment crucial în cariera regizorului și actorului Janovics, consolidându-i statutul în viața artistică locală. Acest film a avut o carieră internațională remarcabilă, fiind distribuit prin Casa Pathe în Europa și Asia.

Un alt aspect interesant este colaborarea din 1915 dintre Janovics ca producător și Mihaly Kertesz, care ulterior va deveni cunoscut sub numele de Michael Curtiz, regizorul celebrului film „Casablanca”. Această asociere a contribuit la crearea unor filme memorabile care au influențat industria cinematografică americană.

Apogeul creației cinematografice clujene

Anii 1915-1917 sunt considerați vârful activității cinematografice din Cluj. Studioul ‘Proja’ a realizat zece filme, ‘Corvin’ – șaptesprezece filme iar ‘Transsylvania’ – unul. Extinderea studiourilor către Florești a marcat debutul unei perioade efervescente pentru filmul mut transilvănean. Totuși, izbucnirea Primului Război Mondial a dus la stagnarea acestui avânt creativ.

După război, producția cinematografică clujeană s-a redus drastic; din cele peste 90 de filme realizate înainte de 1919, doar 25 au fost produse în următorii zece ani.

Inovație în documentarism

În această perioadă postbelică s-a nimerit să fie creat un documentar esențial pentru istoria cinema-ului european — primul documentar ştiinţific. În anul 1919 ajunge la Cluj profesorul Constantin Levaditi, un medic renumit care contribuie semnificativ la dezvoltarea virusologiei globale. Invitat să ajute la organizarea clinicilor medicale locale şi să predea la Universitatea din Cluj recent românizată, Levaditi se aliazǎ cu tânărul medic Dominic Stanca pentru a aborda problema sifilisului endemic.

Împreunǎ cu Jeno Janovics ca partener artistic şi producător al proiectelor sale anterioare, cei doi medici realizează în premierǎ mondialǎ primul film aplicat dedicat conștientizării publice asupra sifilisului – „Din grozăviile lumii”, lansat în anul 1928. Acest proiect poate fi considerat precursor al genurilor moderne precum docu-drama sau documentarul medical.

Astfel se conturează o pagină importantǎ din istoria cinema-ului european chiar pe meleagurile Transilvaniei.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyMercedes-AMG readuce motorul V-8 pe CLE63 în 2027, după reacțiile cliențilorBravonetGeorgina Cates a murit în mai, la 51 de ani. Creatorul „2Point4 Children” a aflat abia acumLylaÎngrijești un părinte cu pierderi de memorie. Ce evaluări se fac și când poate primi sprijin lunar de 728 de leiRevista IoanaCum alegi bateria pentru panourile fotovoltaice după consumul casei și ce primești pentru banii plătițiNews24Elevii liceului „Báthory István” din Cluj-Napoca au plecat acasă după o alertă cu bombăDolce SportCarrick vede un nou început la Manchester United după 1-1 cu Leeds, în plină serie fără victorii