Deliciile colacului secuiesc și rudele sale europene
O tradiție culinară cu rădăcini adânci în Europa
Kurtoskalacs, celebrul colac secuiesc acoperit cu zahăr ars, este un simbol al gastronomiei din Transilvania. Cu toate acestea, puțini cunosc că acest desert are omologi în diverse colțuri ale Europei.
Baumkuchen: Tortul copac
Un exemplu notabil este Baumkuchen, o specialitate germană care utilizează ingrediente similare cu cele ale kurtoskalacs-ului. Prepararea sa implică coacerea aluatului pe un rotisor, stratificat astfel încât să formeze inele subțiri ce amintesc de trunchiurile copacilor. Acest tort se servește tăiat în bucăți și poate fi glazurat cu ciocolată sau alte topping-uri.
Sakotis: Desertul festiv din Lituania
În Lituania, Sakotis (sau Gâteau a la broche) este un alt desert popular. Aluatul său vâscos se coace pe un rotisor conic, formând „stalactite” prin picurare. Această prăjitură este adesea asociată cu sărbătorile de iarnă datorită formei sale asemănătoare unui brad împodobit.
Prugeltorte: Tradiția austriacă
Prugeltorte, cunoscut și sub numele de Prugelkrapfen, este o prajitură specifica regiunii Tirol din Austria. Prepararea sa constă într-un lichid vâscos turnat pe rotisor și straturi succesive adaugate treptat până când prajitura atinge dimensiunea dorită.
Spettekaka: O delicatesă suedeză
În sudul Suediei se prepară Spettekaka, care diferentiazã prin utilizarea făinii de cartofi în loc de făină de grâu. Aluatul moale se aplicã în straturi subțiri pe rotisor; procesul poate fi repetat până la zece ori pentru a obține o structurã poroasă distinctivã.
Trdelnik: Gustări din Cehia și Slovacia
Cunoscut sub numele de Trdelnik sau Trdlo, acest desert popular din Cehia și Slovacia constã într-un aluat dulce acoperit înainte de coacere cu ou bătut si zahăr sau nuci măcinate. Rezultatul final are o crustã mai puțin netedã decât kurtoskalacs-ul si se servește pudrat generos cu zahăr vanilat.
Baumstriezel: Varianta transilvaneanǎ
În satele săsești din Transilvania găsim varianta localnicilor – Baumstriezel – preparată similar kurtoskalacs-ului dar având unele variații regionale privind modul de întindere a aluatului şi caramelizarea acestuia.
Concluzie
Asociația pentru Dezvoltarea Turismului Covasna, împreună cu Centrul Europe Direct, a lansat recent o carte dedicată colacului secuiesc care include informații despre aceste delicii similare europene. Albert Zoltan, coordonator al asociației menționate, își propune astfel promovarea diversității culinare regionale prin intermediul acestei publicații.
Festival Internațional al Colacului Secuiesc la Sfântu Gheorghe
O sărbătoare dedicată tradițiilor culinare
Pe 9 mai, cu ocazia Zilei Europei, orașul Sfântu Gheorghe va găzdui un festival internațional dedicat colacului secuiesc. Evenimentul va oferi vizitatorilor oportunitatea de a savura nu doar acest produs emblematic, ci și preparate asociate cu el.
Promovarea colacului secuiesc ca simbol al regiunii
Albert Zoltan, reprezentant al turismului din Covasna, a anunțat că autoritățile locale au inițiat o campanie amplă pentru promovarea colacului secuiesc. Scopul este de a transforma această delicatesă într-un adevărat „ambasador” al zonei. În cadrul acestei campanii au fost create pliante informative în 15 limbi care detaliază istoria și modul de preparare al colacului secuiesc. Aceste materiale vor fi distribuite atât pe plan național cât și internațional.
Implicarea antreprenorilor locali
Campania include colaborarea cu antreprenorii locali care produc și vând acest produs tradițional. Albert Zoltan a subliniat că kurtos-ul este popular în diverse țări precum Statele Unite ale Americii, Peru sau Malaezia, unde comunitățile maghiare își păstrează legătura cu cultura natală. De asemenea, un site dedicat kurtos-ului este deja funcțional în limbile maghiară și engleză, iar în viitor se preconizează extinderea acestuia pentru vorbitorii de română și germană.
Originea kurtos-ului: o poveste fascinantă
Conform lui Albert Zoltan, prima mențiune documentară a kurtos-ului datează din anul 1450, iar rețeta cunoscută provine din 1784 de la contesa Mikes Maria din Zăbala. Se crede însă că originea sa este mult mai veche; legenda spune că produsul ar fi apărut pe vremea invaziei tătărești în Transilvania.
„Se spune că oamenii s-au refugiat în peșteri pentru a scapa de invadatori și au creat un cozonac pe băț pentru a păcăli tătarii să creadă că au suficient hrană”, explică Zoltan.
Rețeta tradițională: ingrediente esențiale
Colacul secuiesc are la bază ingrediente simple precum zahăr, făină de grâu, unt sau ulei vegetal (în variantele comerciale), lapte și oua. Preparatul se coace direct pe jar pentru un gust autentic. Vânzătorii ambulanți adaptează uneori rețetele folosind alternative mai ieftine sau adaugând diverse aromatizatoare.
Pentru cei care doresc să prepare acasă acest desert delicios sunt necesare următoarele ingrediente:
- 1 kg făină
- 20-100 g zahăr pudră
- 5 g sare
- 10-30 g drojdie
- 2–4 oua
- 200–500 ml lapte
- 200–300 g unt (minim 65% grase)
Aluatul trebuie frământat bine până devine elastic înainte de dospire timp de aproximativ 30 minute într-un loc cald.
Festivalul promite să fie o celebrare vibrantă nu doar a gastronomiei locale dar şi a culturii secuiești prin intermediul unui aliment ce leagănăm amintiri istorice profunde.
Tradiția colacului secuiesc: O delicatesă care unește comunitățile
Prepararea colacului secuiesc: pași esențiali
Colacul secuiesc, o specialitate culinară apreciată, necesită o atenție deosebită în procesul de preparare. Este esențial ca aluatul să fie copt în termen de maximum 30 de minute pentru a evita o creștere excesivă.
Pentru a pregăti aluatul, se presară făină pe masă și se întinde o foaie groasă de aproximativ 1 cm. Aceasta se taie în fâșii cu lățimea de 2 cm și lungimea de circa 3 metri. Fâșiile sunt apoi înfășurate spiralat pe un rulou uns cu unt topit sau ulei, lăsând distanțe între ele care vor dispărea la coacere. Ulterior, ruloul este tavalit într-o tavă cu zahăr tos; pentru a facilita lipirea zahărului, se poate aplica un strat subțire de unt topit.
Coacerea: tehnici și sfaturi utile
Temperatura constantă este crucială pentru coacerea uniforma a colacilor. Acestea trebuie plasate la câțiva centimetri peste cărbunii aprinși și rotite frecvent pentru a obține o crustă uniform colorată. Un strat suplimentar de unt topit aplicat ocazional ajută la formarea unei cruste maronii atragătoare.
Bucătarii sunt sfătuiți să poarte mănuși pentru protejarea mâinilor împotriva căldurii și să evite scurgerea untului pe cărbuni, deoarece aceasta poate conferi un gust amar preparatului.
Colacul este considerat gata atunci când suprafața sa devine brun-roșcat. Se recomandă servirea acestuia cald, imediat după coacere; opțional, poate fi tavalit în nuci sau zahăr pudră pentru un plus de savoare.
Ambalarea corectă: păstrarea prospețimii
Dupã ce s-a răcit timp de 3-5 minute, colacul ar trebui ambalat în celofan pentru a preveni uscarea excesivã; alte tipuri precum hârtia sau folia din aluminiu nu sunt recomandate datorită riscului ca acestea să adere la zahărul caramelizat.
Soluții rapide la problemele întâmpinate
Specialiștii oferã soluții practice pentru diverse probleme ce pot apărea pe parcursul preparării: dacă aluatul e prea moale se mai adaugã făină; dacă nu crește suficient se poate incorpora drojdie proaspătă dizolvatã in lapte si lãsata din nou la dospit timp de jumătate dе orǎ.
De asemenea, forma conică a butucului din lemn facilitează desprinderea colacului după coacere iar gustul amar al crustei indicӑ arderea excesivӑ а zahărului sau fumul provenit dе la combustibil.
Colacul secuiesc – simbol cultural și economic
În zilele festive ale comunităților secuiești, kurtos-ul devine nelipsit pe mesele tradiționale iar mulți localnici își asigurǎ traiul prin vânzarea acestui produs emblematic.
În Sântionlunca (Covasna), unde tradiția continuӑ sӑ prospereze aproape fiecare gospodӑrie produce sau vinde aceste delicatese culinare. Competițiile locale au dus chiar la realizarea unor kurtos-uri impresionante – recordurile fiind stabilite inițial în comuna Ozun (2007) cu un exemplar lung dе 2,5 metri şi continuând cu unul dе 14 metri realizat в Sântionlunca (2009). Cel mai mare exemplаr rămâne însă cel din Ruseni (2011), având dimensiuni remarcabile care subliniazǎ importanța culturalǎ а acestor tradiții gastronomice.Un nou record mondial pentru cel mai lung cozonac kurtos
Un deliciu tradițional atinge dimensiuni impresionante
Pe 15 octombrie 2023, un grup de meșteșugari din România a reușit să stabilească un nou record mondial pentru cel mai lung cozonac kurtos, atingând o lungime impresionantă de 16,5 metri. Acest eveniment a avut loc în cadrul unei festivități dedicate promovării tradițiilor culinare românești.
O rețetă cu rădăcini adânci în cultura locală
Cozonacul kurtos este un desert emblematic al României, cunoscut și sub denumirea de „kurtos kalacs”. Preparatul este realizat dintr-un aluat special care se coace pe un cilindru rotativ, obținându-se astfel o crustă crocantă și aromată. Recordul recent stabilit subliniază nu doar abilitățile meșteșugarilor locali, ci și aprecierea internațională pentru acest produs tradițional.
Impactul asupra turismului și culturii locale
Evenimentul a atras numeroși vizitatori din întreaga țară și străinătate, contribuind la promovarea turismului gastronomic în regiune. Organizatorii speră ca această realizare să inspire alte inițiative menite să valorifice patrimoniul culinar românesc.
Această performanță remarcabilă nu doar că îmbogățeşte oferta cultural-culinară a României, dar servește şi ca exemplu de colaborare comunitară în păstrarea tradițiilor locale.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista Ioana12 cazări pentru un circuit auto în Big Sur. Tarifele pornesc de la 293 de dolari pe noapte
News24Cetățenii din cinci state pot conduce în România fără permis internațional timp de 3 sau 6 luni
Dolce SportIulian Tameș spune că vor fi reziliate contractele lui Drăghici-Mușat și Lungu după bătaia din vestiar
GetPonyMașină de lux evaluată la 622.000 de lei, oprită când ieșea din România prin Rădăuți-Prut
BravonetMarina Vlady a murit la 88 de ani, acasă, alături de cei dragi și animalele sale
LylaPasta de dinți nu tratează coșurile și îți poate irita pielea. Ce poți folosi în loc
