Deficitul bugetului federal al Rusiei a explodat la 6 trilioane de ruble (aproximativ 66 de miliarde de euro) în primele cinci luni din 2026, reprezentând deja 2,6% din produsul intern brut. Cifrele oficiale indică o dublare a găurii bugetare comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut și o depășire cu aproape 60% a țintei stabilite pentru întregul an (estimată inițial la 3,79 trilioane de ruble).

Derapajul fiscal arată clar costul real al susținerii economiei pe fondul sancțiunilor internaționale. Când veniturile din petrol și gaze se prăbușesc cu 30%, iar cheltuielile guvernamentale avansează abrupt, nota de plată se mută direct pe umerii politicii monetare, generând presiuni majore care afectează stabilitatea macroeconomică. Iar piețele internaționale urmăresc cu atenție aceste dezechilibre, deoarece o Rusie constrânsă financiar înseamnă o volatilitate ridicată pe piețele globale de mărfuri, influențând indirect și costurile de import ale țărilor din flancul estic al UE, inclusiv România.

Gaura din buget și prăbușirea veniturilor energetice

Nu de puține ori, decidenții de la Moscova au minimalizat impactul embargourilor occidentale. Dar cifrele vorbesc de la sine.

Deși încasările din sursele non-energetice au raportat un plus de 12,4% (până la 11,8 trilioane de ruble), veniturile totale ale statului abia au înregistrat un avans marginal de 0,3%, oprindu-se la 14,8 trilioane de ruble. În tot acest timp, robinetul cheltuielilor a rămas larg deschis. Cheltuielile guvernamentale au urcat cu 17%, atingând 20,8 trilioane de ruble. Practic, s-a consumat deja aproape jumătate din totalul cheltuielilor planificate pentru întregul an.

? Simplu, ritmul actual depășește vizibil prognoza inițială a Ministerului Finanțelor, care estima o majorare anuală de doar 2,7%. Așa cum semnalează Forbes într-o analiză publicată recent pe marginea datelor de la Moscova, oficialii guvernamentali au fost nevoiți să admită realitatea din teren.

„Deficitul va fi mai mare decât se anticipa, însă situația nu va impune o creștere semnificativă a împrumuturilor interne.” – Anton Siluanov, Ministrul Finanțelor

În același timp, oficialul a sugerat că obiectivul eliminării deficitului primar va fi amânat cel puțin până în 2029.

Presiunea pe dobânzi și riscurile macroeconomice

Și totuși, cineva trebuie să acopere acest deficit uriaș. Banca Centrală a Rusiei vede deja semnalele de alarmă pe tabloul de bord macroeconomic.

„Întârzierea consolidării fiscale ar putea influența politică monetară și nivelul dobânzilor, pe fondul presiunilor tot mai mari asupra economiei ruse.” – Alexei Zabotkin, Viceguvernatorul Băncii Centrale a Rusiei

E drept că statul rus mai are rezerve, dar lichiditatea scade accelerat în fața unor cheltuieli rigide. Decizia privind modul de finanțare a acestor 6 trilioane de ruble rămâne problema centrală a următoarelor luni. Rămâne neclar dacă Moscova va alege să tipărească masiv bani, alimentând inflația internă, sau dacă va forța sectorul bancar să absoarbă noi emisiuni de datorie, blocând astfel creditarea pentru mediul privat.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Alexei Zabotkin Anton Siluanov Banca Centrală a Rusiei deficit bugetar Rusia