Fed ia în calcul noi creșteri ale dobânzilor. Inflația ridicată persistă.

Presiunile inflaționiste persistente forțează Rezerva Federală a SUA să ia în calcul o nouă înăsprire a politicii monetare, spulberând speranțele piețelor pentru o relaxare rapidă a creditării. Beth Hammack, președintele Federal Reserve Bank of Cleveland, a semnalat marți că banca centrală ar putea fi nevoită să acționeze în curând, în condițiile în care ținta de 2% pare tot mai greu de atins din cauza prețurilor la energie.

Ce înseamnă asta, de fapt, pentru mediul de afaceri? Menținerea sau chiar majorarea dobânzilor în SUA ține costul capitalului la un nivel restrictiv pentru companii la nivel global. Iar dilema Fed nu rămâne doar problema Americii. Când dolarul se întărește pe fondul randamentelor mari menținute la Washington, leul slăbește în mod automat, iar companiile românești simt asta direct la pompa de benzină și la costul materiilor prime importate.

Războiul și prețurile la energie dictează dobânzile

Dincolo de cifre, contextul geopolitic este cel care dictează ritmul. Inflația a accelerat recent pe fondul conflictului SUA-Israel împotriva Iranului, eveniment care a perturbat masiv fluxurile globale de energie. Într-o analiză publicată recent de Finance, se arată că piețele futures anticipează deja o posibilă majorare a dobânzilor în viitorul apropiat, dacă presiunile pe prețuri nu cedează.

Lucrurile stau puțin diferit față de așteptările optimiste de la începutul anului. Ședința Comitetului Federal pentru Piața Deschisă (FOMC) din 16-17 iunie va menține, cel mai probabil, dobânda cheie în intervalul 3,5% – 3,75%.

„Pe baza datelor, sunt mai îngrijorată de riscurile tot mai mari ale unei inflații constant ridicate decât de riscurile pentru ocuparea deplină a forței de muncă și, și că politică monetară ar putea să nu fie suficient de restrictivă pentru a aduce inflația la 2 procente.” – Beth Hammack, președinte Federal Reserve Bank of Cleveland

E drept că economia americană arată o reziliență neașteptată. Rata șomajului rămâne aproape de nivelul de ocupare deplină, iar condițiile financiare susțin încă creșterea economică. Numai că presiunile pe prețuri sunt generalizate, fiind impulsionate de costurile cu energia electrică, asigurările de sănătate și software-ul.

Riscul amânării deciziilor

Dar cât timp mai poate aștepta banca centrală până să intervină? Hammack, care are drept de vot în FOMC anul acesta, a subliniat că ezitarea costă scump și că fereastra de oportunitate se închide.

„Dacă așteptăm dovezi definitive că inflația ridicată a devenit integrată în economie, ar putea fi necesare ajustări politice mai mari, cu costuri mai mari.” – Beth Hammack, președinte Federal Reserve Bank of Cleveland

Cifrele vorbesc de la sine.

Această primă ședință sub conducerea lui Kevin Warsh (care preluase mandatul susținând reduceri de dobânzi) va fi testul decisiv al noii administrații Fed. Rămâne de urmărit dacă board-ul va ceda presiunilor politice pentru tăieri sau va menține linia dură dictată de realitatea prețurilor la energie, decizia finală din iunie urmând să seteze direcția piețelor de capital pentru a doua jumătate a anului.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaBagaje gratuite și bani recuperați din 2027? Ce condiții să verifici înainte să rezervi un zborNews24Édouard Philippe îi cere lui Emmanuel Macron decizii după violențele din FranțaDolce SportPedri vede în duelul cu PSG testul nivelului Barcelonei în EuropaGetPonyViitorul Dacia Jogger păstrează șapte locuri și ar putea primi propulsie electricăBravonetKristóf Rebeka revine la un concurs TV după victoria cu tatăl ei. Acum participă la „X-Faktor”LylaAnalizele hormonale normale nu exclud alopecia la femei. Ce semne cer investigații suplimentare