Analiza Frames susține că rectificarea bugetară din această toamnă trebuie să stabilească din ce încasări își acoperă statul obligațiile până la sfârșitul lui 2026, fără să piardă controlul deficitului. Bugetul a fost construit pe un deficit de 6,2% din produsul intern brut, iar o parte dintre fondurile PNRR pe care se bazează investițiile nu a fost încă încasată.

„De unde vin banii pentru obligațiile statului până la final de an? Vorbim de plăți către furnizori, transferuri către autoritățile locale, cofinanțarea proiectelor europene și continuarea investițiilor. Toate acestea trebuie acoperite fără să scăpăm deficitul de sub control”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames, în analiza firmei de consultanță, relatată de Digi24.

Banii solicitați prin PNRR devin disponibili după aprobarea și plata lor

După renegocierea din august 2026, România are o alocare PNRR de 20,11 miliarde de euro, formată din 13,57 miliarde de euro granturi, adică fonduri nerambursabile, și 6,54 miliarde de euro împrumuturi.

Din cererea de plată nr. 3, România a primit pe 9 octombrie peste 301 milioane de euro. Încasările totale din program au urcat astfel la aproximativ 13,27 miliarde de euro, adică aproape 66% din alocarea revizuită.

Din alocarea revizuită rămâne o diferență de aproximativ 6,84 miliarde de euro: suma nu este pierdută, dar nici nu se află încă în conturile statului. România a depus ultima cerere de plată, de 6,04 miliarde de euro înainte de scăderea prefinanțării, adică a banilor primiți în avans. Pentru ca suma să fie încasată, Comisia Europeană trebuie mai întâi să evalueze și să aprobe cererea.

„Până când Comisia Europeană nu aprobă și nu virează efectiv plata, acești bani nu pot fi trecuți la venituri. Ar fi o greșeală gravă să ne bazăm pe sume care s-ar putea să nu mai ajungă în timp util”, avertizează Negrescu.

Managerul Frames susține că, dacă jaloanele, adică obiectivele de care depind plățile, nu sunt îndeplinite, golul bugetar nu poate fi acoperit doar prin amânarea unor obligații de plată.

Dependența investițiilor de aceste încasări apare în sumele prevăzute în bugetul pe 2026:

  • Bugetul prevedea investiții publice de 163,8 miliarde de lei.
  • Din această sumă, aproximativ 53,4 miliarde de lei urmau să vină din granturi și împrumuturi PNRR.
  • Pentru dobânzi erau prevăzute 60,8 miliarde de lei, cu aproximativ 10,3 miliarde de lei mai mult decât în 2025.

Ritmul aprobării și plății cererilor de fonduri europene determină finanțarea investițiilor. Dacă transferurile întârzie, statul trebuie să susțină temporar cheltuielile din resurse proprii sau din împrumuturi, în condițiile în care finanțarea datoriei costă tot mai mult.

Încasările din autorizarea aparatelor de jocuri au scăzut cu aproximativ 38%

Frames cere ca verificarea veniturilor la rectificare să includă sectoarele cu regimuri fiscale speciale, între care industria jocurilor de noroc. Datele invocate de firmă indică încasări de 300 de milioane de lei din taxele de autorizare pentru aparatele de tip slot-machine în februarie-mai 2026, față de 485 de milioane de lei în aceeași perioadă din 2025. Scăderea este de 185 de milioane de lei.

După intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență (OUG) nr. 7/2026, operatorii au nevoie de autorizații emise de primării, pe lângă cele naționale. Firma de consultanță pune o parte a scăderii încasărilor pe seama întârzierilor administrative: la 1 septembrie, doar 90 dintre aproximativ 3.100 de primării adoptaseră hotărârile necesare autorizării locale.

În aceste condiții, susține Frames, unii operatori licențiați nu au reușit să obțină la timp autorizațiile locale.

„Este un caz clasic în care o măsură de reglementare a produs un efect fiscal negativ, iar nimeni nu pare să-l fi calculat”, afirmă managerul firmei.

Cifrele estimate pentru industrie nu trebuie confundate cu sumele încasate din taxele de autorizare. Potrivit unei analize apărute în septembrie, pierderile cumulate s-ar apropia de 400 de milioane de euro, iar impactul anual ar putea ajunge la 530-550 de milioane de euro până la începutul lui 2027. Sunt estimări, nu pierderi pentru buget confirmate oficial. Efectul în întregime va putea fi evaluat după ce companiile își vor publica rezultatele financiare.

Potrivit FEDBET, organizația care reprezintă industria jocurilor de noroc, s-au închis peste 1.300 de locații, iar aproximativ 8.500 de locuri de muncă au fost afectate.

Negrescu afirmă că industria contribuie anual la buget cu aproximativ 1,3 miliarde de euro, prin taxe, impozite și contribuții. El solicită evaluarea efectelor ordonanței la rectificare.

Frames recomandă verificarea veniturilor înaintea reducerii cheltuielilor

Comparația dintre veniturile programate și cele încasate efectiv ar trebui să fie punctul de plecare al rectificării, potrivit Frames. Firma recomandă explicarea diferențelor prin identificarea prognozelor nerealiste, a schimbărilor legislative cu efecte necalculate sau a încetinirii activității economice.

Prioritățile propuse sunt:

  • Accelerarea încasărilor din fonduri europene.
  • Recuperarea creanțelor, adică a sumelor datorate statului.
  • Combaterea evaziunii fiscale și a activităților ilicite.
  • Reducerea muncii la negru.
  • Verificarea sectoarelor cu obligații fiscale specifice.

Analiza arată că tăierea cheltuielilor pentru salarii, pensii, prestații sociale și transferuri ar avea efecte economice și sociale. Nici la investiții nu există multă libertate de mișcare: ele depind de finanțarea europeană, în vreme ce dobânzile pun o presiune tot mai mare pe buget.

„Mai întâi trebuie să încasăm ce ni se cuvine din mecanismele fiscale existente și să corectăm măsurile care au tăiat din venituri fără să aducă nimic în schimb”, a adăugat Negrescu.

Managerul Frames susține că și bugetul pe 2027 ar trebui construit pe încasări reale, nu pe venituri doar estimate.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
buget 2026 Frames jocuri de noroc PNRR rectificare bugetara