Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit prognoza pentru economia României în 2026 de la o creștere de 0,7%, estimată în primăvară, la o contracție de 0,5%. Instituția anticipează astfel o recesiune anuală, concomitent cu deteriorarea estimărilor pentru prețuri, șomaj și deficitul extern.
Raportul World Economic Outlook, prezentat de HotNews, plasează România și Irlanda printre singurele economii europene care ar înregistra scăderi în acest an. Pentru Irlanda, contracția estimată este de 1,0%, iar evoluția ține de volatilitatea statisticilor multinaționalelor.
Pentru 2027, FMI estimează o revenire a economiei românești cu 2,2%, sub avansul de 2,5% anticipat anterior.
Inflația estimată pentru România depășește nivelurile din Uniunea Europeană
Revizuirile celorlalți indicatori completează perspectiva asupra economiei românești:
- Inflația medie pentru 2026 este estimată la 8,2%, față de 7,8% în prognoza din primăvară. Este cea mai mare rată anticipată în Uniunea Europeană (UE). Pentru 2027, estimarea urcă de la 3,9% la 4,1%.
- Rata șomajului ar ajunge la 6,5% în 2026, peste estimarea precedentă de 6% și peste nivelul de 6,1% înregistrat în 2025.
- Deficitul de cont curent, indicator al dezechilibrului economic extern, este estimat la 7% din produsul intern brut (PIB) în 2026, față de 6,8% anterior. Revizuirea este de 0,2 puncte procentuale. Pentru 2027, FMI anticipează o reducere la 6,7% din PIB.
HotNews apreciază că reducerea inflației în anul următor reflectă probabil ieșirea șocurilor din 2025-2026 din baza de comparație folosită pentru calcularea creșterii prețurilor. Aceasta este o explicație jurnalistică, nu o cauză atribuită de FMI economiei românești.
În comparațiile europene privind inflația, numai Turcia, Ucraina și Moldova au valori mai mari decât România. Deficitul de cont curent românesc rămâne, la rândul său, printre cele mai mari din UE: doar Bulgaria, cu 8,0% din PIB, și Cipru, cu 7,7% din PIB, ar avea deficite mai mari în 2026.
Economiile din regiune continuă să crească
Comparațiile pentru 2026 arată diferențele dintre România și celelalte economii menționate în raport:
- Polonia: creștere economică de 3,4%, inflație de 3,2%, șomaj de 3,2% și deficit de cont curent de 1,9% din PIB.
- Bulgaria: creștere economică de 2,6% și inflație de 4,9%.
- Ungaria: creștere economică de 1,9%, inflație de 1,9%, șomaj de 4,5% și deficit de cont curent de 0,5% din PIB.
- Cehia: creștere economică de 1,8% și șomaj de 3,0%.
- Lituania: inflație de 5,4%.
Pentru Europa emergentă și în curs de dezvoltare, FMI estimează o încetinire a creșterii economice de la 2,0% în 2025 la 1,7% în 2026, urmată de o revenire la 2,1% în 2027.
Instituția leagă această încetinire de costurile mai mari ale energiei, incertitudinea privind securitatea, condițiile de finanțare mai restrictive și reorientarea comerțului și a investițiilor. Economiile care consumă multă energie și cele dependente de importurile de combustibili fosili au perspective mai slabe, compensate parțial de cheltuielile mai mari pentru apărare.
Pentru întreaga Europă, prognoza indică o creștere economică de 1,4% în 2026 și de 1,7% în 2027.
Investițiile în inteligență artificială și energia scumpă separă economiile mondiale
La nivel mondial, FMI estimează o creștere de 3,1% în 2026, față de 3,5% în 2025, și o accelerare la 3,4% în 2027. Digi24 consemnează o îmbunătățire cu 0,1 puncte procentuale față de prognoza din iulie pentru anul curent, în timp ce Adevărul descrie estimarea drept menținută. Cele două relatări diferă în privința revizuirii, dar indică aceeași valoare actuală; prognoza pentru anul următor este nemodificată.
Previziunile au fost prezentate cu prilejul reuniunilor de toamnă ale FMI și Băncii Mondiale, desfășurate în săptămâna relatării din 13 octombrie 2026 la Bangkok, în Thailanda.
Investițiile în inteligență artificială susțin performanța unor economii avansate, în special din Asia. FMI estimează creșteri de 10,7% pentru Taiwan și de 3,3% pentru Coreea de Sud. Pentru Statele Unite, prognoza rămâne la 2,3%, în pofida șocului energetic.
În schimb, economiile emergente sunt afectate de scumpirea hidrocarburilor provocată de conflictul din Orientul Mijlociu. Subvențiile prin care încearcă să atenueze acest efect consumă resurse bugetare deja limitate. FMI consideră mai vulnerabile țările importatoare de energie care nu au și sprijinul creșterii investițiilor în inteligență artificială.
Inflația globală ar urca de la 4,1% la 4,7% în 2026, pe fondul șocului energetic și alimentar provocat de război.
„Economia globală a demonstrat rezistență, dar această rezistență este pusă la încercare, cu riscuri de scădere”, a avertizat Silvana Tenreyro, economist-șef al FMI, în declarația despre perspectivele economiei mondiale.
Despre distribuția creșterii mondiale, FMI arată în raportul citat de Libertatea: „În prezent, 32 de economii generează 95% din creșterea mondială, comparativ cu 54 de economii în luna aprilie, în timp ce revizuirile în scădere au devenit mai frecvente, afectând aproximativ 47% dintre economii”.
În evaluarea tensiunilor internaționale, instituția precizează în același raport că „geopolitica își găsește cea mai recentă și acută manifestare în conflictul din Orientul Mijlociu, în timp ce ostilitățile din alte regiuni și tensiunile din relațiile comerciale internaționale continuă să umbrească activitatea economică”.
În privința capacității companiilor de a absorbi șocurile, FMI avertizează: „Până în prezent, sectorul privat pare să se fi adaptat bine la șocurile geopolitice provocate de conflictele directe și de disputele comerciale. Totuși, pe măsură ce perioadele scurte de acalmie alternează cu valuri de atacuri într-un conflict prelungit și trenant, unele dintre mecanismele de ajustare care au protejat economia mondială în faza inițială – bazate pe ipoteza unor ostilități de scurtă durată – se restrâng, iar riscul unor costuri economice mai mari devine tot mai evident”.
Instituția consideră, totodată, incert dacă actuala creștere a investițiilor în inteligență artificială și infrastructura asociată se va transforma pe termen lung într-un câștig semnificativ de productivitate.
Comisia Europeană își actualizează prognoza în noiembrie
Banca Mondială a publicat în săptămâna anterioară propriile estimări, care indică aceeași contracție a economiei românești pentru anul curent. Instituția o leagă de consolidarea fiscală, adică măsurile de reducere a deficitului bugetar, și de costurile mai mari cu energia.
Pentru 2027-2028, Banca Mondială anticipează o creștere de aproximativ 1,9%, susținută de redresarea veniturilor reale, adică a veniturilor ajustate cu evoluția prețurilor, și de încetinirea inflației.
Comisia Europeană urmează să publice previziunile economice actualizate în noiembrie 2026. În raportul din mai, estima pentru România o creștere economică de 0,1% în acest an.
Citește și:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportGianni Infantino este acuzat de o plată suplimentară de 1,58 milioane de euro neraportată de FIFA
GetPonyTesla trece la Assisted Driving după discuțiile cu Germania. Funcțiile din România depind în continuare de aprobări
BravonetRJ Mitte a încetat din viață la 34 de ani. Publicul îl știa drept Flynn din „Breaking Bad”
LylaSprijinul emoțional oferit de un chatbot poate duce la dependență afectivă
Revista IoanaConstanța are 130 de cazuri de hepatită A. Ce recomandări de igienă poți aplica acasă
News24APIA a achitat sprijinul apicol din 2026 pentru cererile autorizate după controale
