Actualitate

Înscrierea menţiunilor la Registrul Comerţului: proceduri legale şi sancţiuni

– Modificările la actul constitutiv al unei societăţi trebuie înregistrate la Registrul Comerţului în termen de maxim 15 zile

– Legea prevede amenzi pentru întârzieri, dar acestea nu se aplică

– Înregistrarea cu întârziere a modificărilor operate în structura unei firme poate crea mari prejudicii partenerilor de afaceri

Pe parcursul activităţiii unei societăţi, pot interveni schimbări în actul constitutiv al firmei (în ceea ce priveşte structura asociaţilor, administratori, sediu etc) care modifică elementele consemnate în Registrul Comerţului. Pentru ca toate aceste schimbări să fie aduse la cunoştinţa celor interesaţi, administratorii societăţii sunt obligaţi de lege să comunice şi să depună la Registrul Comerţului deciziile cu privire la modificările survenite.

„Legea prevede obligaţia comerciantului de a cere înscrierea în registrul comerţului a unor menţiuni privind actele şi faptele intervenite în cursul exercitării comerţului. Comerciantul are obligaţia ca în termen de cel mult 15 zile de la data actelor şi faptelor supuse acestei obligaţii, să solicite înregistrarea acestora în registrul comerţului”, ne-a comunicat Daniela Gladunea, avocat în cadrul firmei de consultanţă KPMG.

Specialistul ne-a explicat că, în situaţia în care reprezentanţii firmei vizate „uită” să comunice modificările la RC, înregistrarea menţiunilor se poate face şi la cererea persoanelor interesate, în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost cunoscut actul sau faptul supus înregistrării.

„Faptul că menţiunile pot fi înregistrate şi la cererea altor persoane sau din oficiu nu scuteşte pe comerciant de obligaţia de a cere efectuarea lor”, a subliniat avocatul KPMG.

Înscrierile de la Registrul Comerţului pot constitui dovezi în instanţă

Rolul Registrelor de Comerţ este acela de a asigura publicitatea, aceasta conferind actelor şi faptelor înregistrate efectul de opozabilitate faţă de terţi.

„Potrivit articolului 5 din Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerţului, înmatricularea şi menţiunile sunt opozabile terţilor, de la data efectuării lor în registrul comerţului, ori de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, sau în altă publicaţie, acolo unde legea dispune altfel”, a menţionat specialistul.

În consecinţa, toate actele si faptele înregistrate sunt prezumate a fi cunoscute de către terţi şi în consecinţa aceştia nu pot pretinde că nu le-au fost aduse la cunoştinţa. Pentru actele şi faptele neînregistrate se poate face dovada că ele sunt opozabile terţilor dacă se demonstrează ca erau cunoscute de către aceştia.

În conformitate cu prevederile Legii 26/1990, neînregistrarea la timp a modificărilor apărute în structura firmei este sancţionată cu amendă cuprinsă între 50 lei şi 500 lei, respectiv între 500 lei şi 2.000 lei (când administratorul firmei este o persoana juridică).

„În practică, însă, nu s-au prea făcut sesizări în acest sens. În consecinţă, nu au prea existat firme amendate pentru neînregistrarea în termenul legal la Registrul Comerţului a modificărilor supuse obligaţiei de declarare. Probabil că aşteptarea este ca toţi comercianţii să realizeze singuri că un registru al comerţului corect ţinut, în care toate informaţiile sunt la zi, le este de un real folos în activitatea comercială”, a comentat Daniela Gladunea.

Amenzi mai mari pentru întârzierea înregistrărilor în RC

Mai mult, terţii au posibilitatea de a obţine informaţii despre o societate, deoarece legea stipulează ca RC este public, fiind obligat să elibereze, pe cheltuiala persoanei care a făcut cererea, copii certificate după înregistrările efectuate şi după actele prezentate, precum şi certificate constatatoare că un anumit act sau fapt este sau nu înregistrat.

„Orice persoană interesată poate afla oricare dintre informaţiile existente în registru despre orice societate şi să le folosească în activitatea sa comercială. Ar fi astfel de dorit ca informaţiile să fie complete, la zi şi corecte”, a mai spus Daniela Gladunea.

Aceasta a subliniat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut într-o decizie că legalitatea actelor prezentate pentru efectuarea unei înregistrări la RC este verificată „tocmai pentru a garanta realitatea informaţiilor despre firme, conţinute în RC, ca principal instrument de publicitate”.

„Apreciez că, într-o propunere legislativă, s-ar putea impune majorarea cuantumului amenzilor care sancţionează înregistrarea cu întârziere a menţiunilor, pentru a descuraja întârzierile din partea unora dintre comercianţi”, a menţionat avocatul KPMG.

Ce scrie în RC, mai important decât actele de cesionare între administratori

În raporturile cu terţii, societatea este angajată prin actele reprezentanţilor săi (administratorii), iar aceasta nu poate invoca faţă de un terţ numirea în funcţia de administrator a unei alte persoane câtă vreme aceasta numire nu a fost înregistrată în Registrul Comerţului spre a-i asigura opozabilitatea faţă de terţi.

În cazul unei firme care a modificat structura asociaţilor (şi a administratorilor), dar nu a comunicat aceste schimări la Registrul Comerţului, „cesiunea şi înlocuirea administratorului nu îndeplinesc condiţiile de opozabilitate faţă de terţi, nefiind înregistrate în registrul comerţului. Altfel spus, nu are relevanţă faptul că actul de cesiune este opozabil părţilor contractante deoarece terţilor nu le sunt opozabile actul de cesiune şi nici numirea noului administrator, câtă vreme nu s-a făcut înregistrarea în RC”, a mai explicat avocatul KPMG.

Societatea, trasă la răspundere pentru faptele administratorilor

Astfel, în situaţia încheierii unor contracte între societate (reprezentată de administratorul său înregistrat la RC) şi terţi, se va angaja răspunderea contractuală a societăţii. Excepţie face situaţia în care aceasta va putea demonstra că terţii cunoşteau faptul că administratorul a fost schimbat.

„Prin urmare, prin actele juridice îndeplinite ca mandatar al societăţii, administratorul angajează răspunderea civilă (contractuală sau delictuală) a societăţii în raporturile juridice cu terţii. Iar pentru cazul în care terţii consideră că sunt prejudiciaţi prin actele sau faptele administratorului, aceştia vor putea să se îndrepte împotriva societăţii şi nu a administratorului personal”, a explicat Daniela Gladunea.

Directorii Registrelor Comerţului, daţi în judecată pentru rezoluţiile semnate

Începând din data de 14 ianuarie 2010, când a intrat în vigoare OUG nr. 116/2009, competenţa de soluţionare a cererilor de înregistrare a societăţilor precum şi a menţiunilor a fost transferată de la judecătorul delegat la directorii oficiilor Registrului Comerţului şi persoanele desemnate de către directorul general al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

„In prezent, cererile se rezolva prin rezoluţii, care pot fi atacate în instanţă. Astfel, împotriva rezoluţiei directorului RC şi/sau persoanei desemnate se poate formula plângere în termen de 15 zile de la pronunţare pentru părţi şi de la data publicării rezoluţiei sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate”, a mai precizat Gladunea.

Plângerea se depune şi se menţionează în RC unde s-a făcut înregistrarea. Oficiul Registrului Comerţului înaintează plângerea secţiei comerciale a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul comerciantului, în termen de 3 zile de la data depunerii.

OUG 116/2009 trebuie să se aplice pe o durată de 6 luni, după aceea urmând a intra în acţiune registratorii comerciali (organizarea profesiei acestora trebuie să fie stabilită prin lege până pe 14 iulie 2010).

Practic, prin OUG 116/2009 s-a realizat înlocuirea controlului judiciar al legalităţii operaţiunilor de înmatriculare şi înscrierea de menţiuni în registrul comerţului cu un control administrativ.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
inregistrare inscriere menţiuni modificari proceduri legale Registrul Comertului sanctiuni