Iranul a lansat joi dimineață un nou val de rachete asupra Israelului, trimițând milioane de oameni în adăposturi antiaeriene, în a șasea zi a conflictului din Orientul Mijlociu. Atacurile vin la doar câteva ore după ce Senatul SUA a respins o moțiune care ar fi limitat acțiunile militare ale președintelui Donald Trump în regiune.

Jurnaliștii din Ierusalim au raportat că au auzit explozii în cursul dimineții, după o pauză de peste șapte ore a alarmelor aeriene. Potrivit informațiilor transmise de Hotnews, care citează Reuters și AFP, armata israeliană a anunțat că apărarea sa aeriană a intrat în acțiune pentru a intercepta „rachetele lansate din Iran către teritoriul israelian”. Deși alertele au fost declanșate în mai multe regiuni, inclusiv în Tel Aviv, nu au fost anunțate victime. Televiziunea de stat iraniană a confirmat la rândul ei că a fost tras un „val de rachete” către Israel.

Explozii la Teheran și atacuri în Kurdistanul irakian

Tensiunea a escaladat și în capitala iraniană. Agenția de presă Tasnim a transmis joi dimineață că în Teheran „au fost auzite mai multe explozii și au fost activate sistemele de apărare”, fără a oferi detalii despre impactul acestora.

Conflictul s-a extins și în Irak, unde Iranul a revendicat un atac cu rachete asupra regiunii autonome Kurdistan, care găzduiește trupe americane. „Am țintit cartierele generale ale grupurilor kurde opuse revoluției din Kurdistanul irakian cu trei rachete”, se arată într-un comunicat militar iranian citat de agenția Irna.

Repercusiuni globale: Economia mondială, „din nou pusă la încercare”

Impactul economic al războiului este resimțit la nivel global. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a afirmat de la Bangkok că economia mondială este „din nou pusă la încercare”. Ca răspuns la scăderea spectaculoasă a bursei din Seul, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a ordonat activarea unui fond de stabilizare a piețelor financiare echivalent cu aproape 59 de miliarde de euro.

Îngrijorările privind un deficit de aprovizionare au determinat China să ceară principalelor sale rafinării să suspende exporturile de motorină și benzină, a scris agenția Bloomberg. În același timp, tensiunile s-au manifestat și pe mare, unde un petrolier ancorat în largul Kuweitului a suferit o „explozie puternică”. Agenția britanică de securitate maritimă UKTMO a indicat că „căpitanul unui petrolier ancorat a raportat că a văzut și a auzit o explozie puternică la babord, apoi a zărit o mică ambarcațiune părăsind locul”. Din navă s-a scurs petrol, dar echipajul este teafăr și nevătămat.

Frontul din Liban și reacțiile internaționale

În Liban, sudul Beirutului, un bastion al mișcării pro-iraniene Hezbollah, a fost vizat de un nou atac aerian. Armata israeliană a îndemnat populația libaneză să evacueze o suburbie a capitalei pe fondul intensificării ostilităților, descrise de gruparea armată ca fiind „directe”. Autoritățile libaneze au anunțat trei noi decese, ridicând bilanțul de luni până acum la 72 de morți și peste 83.000 de persoane strămutate.

La Washington, Senatul SUA a votat împotriva unei moțiuni care viza oprirea campaniei aeriene, decizie ce îi permite președintelui Donald Trump să desfășoare aproape neîngrădit conflictul. În acest context, Qatar a anunțat că evacuează „din precauție” locuitorii din apropierea ambasadei americane. „Autoritățile competente evacuează locuitorii din apropierea ambasadei americane ca măsură de precauție temporară”, a transmis Ministerul de Interne. Prim-ministrul canadian Mark Carney a declarat că nu poate „exclude categoric” participarea militară a Canadei, criticând SUA și Israelul pentru că au acționat „fără a se adresa Națiunilor Unite și fără a consulta aliații lor”.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Irak Iran Israel război Orientul Mijlociu SUA