O legendă veche de peste un mileniu atribuie descoperirea cafelei unui păstor etiopian și turmei sale de capre neobișnuit de energice. Ceea ce a început ca o simplă curiozitate în jurul anului 850 a devenit astăzi un ritual zilnic pentru milioane de oameni din întreaga lume, având o istorie complexă, marcată de controverse religioase și inovații tehnologice.
Povestea băuturii de dimineață începe în Podișul Etiopian Kefa, patria arbustului de cafea. Potrivit Stiripesurse, cea mai populară legendă îl are în centru pe păstorul Kaldi, care a observat că animalele sale deveneau pline de energie după ce consumau fructele roșii ale unui arbust. După ce a gustat și el boabele, a simțit imediat o stare de vioiciune, descoperind astfel efectul stimulant al cafelei.
De la caprele energice la „școlile înțelepciunii”
Trecerea de la mestecarea boabelor la prepararea unei băuturi a avut loc, cel mai probabil, în secolul al XV-lea, când planta a fost transportată peste Marea Roșie și cultivată pentru prima dată în Yemen. Aici, călugării sufiți au început să fiarbă boabele pentru a obține o licoare care îi ajuta să rămână treji în timpul rugăciunilor nocturne. Inițial privită cu suspiciune, temerea că ar fi un intoxicant interzis de Coran s-a risipit, iar cafeaua a devenit o alternativă populară la alcool.
Popularitatea sa a crescut rapid, ducând la apariția primelor localuri dedicate, numite qahveh khaneh. Acestea au apărut mai întâi la Mecca în secolul al XV-lea și ulterior la Constantinopol. Cafenelele au devenit centre ale vieții sociale, unde oamenii se adunau pentru a discuta, a asculta muzică sau a juca șah. Aceste locuri au fost denumite adesea „școli ale înțelepciunii”, dobândind o influență atât de mare încât au atras neîncrederea autorităților, care au încercat fără succes să le interzică.
Controversa europeană și binecuvântarea Papei
Odată cu expansiunea Imperiului Otoman, cafeaua a ajuns în Europa la sfârșitul secolului al XVI-lea prin intermediul negustorilor venețieni. Aici, băutura a fost întâmpinată cu scepticism și a stârnit dezbateri aprinse. Unii clerici i-au cerut Papei Clement al VIII-lea să interzică „băutura necredincioșilor”.
Legenda spune că suveranul pontif a decis să guste mai întâi licoarea. Încântat de aromă, se pare că ar fi declarat-o o băutură creștină, oferindu-i astfel o „binecuvântare” simbolică ce i-a facilitat acceptarea. Până la finalul secolului al XVII-lea, cafeaua era deja consumată pe scară largă în Marea Britanie, în coloniile americane și în majoritatea țărilor de pe continentul european.
Expansiunea globală și revoluția industrială
Inițial, întreaga producție globală provenea din Yemen, însă cererea tot mai mare a impulsionat extinderea culturilor. În secolul al XVII-lea, au apărut plantații în Indonezia, pe insula Java, iar în secolul următor cafeaua a traversat Atlanticul, ajungând în Americi. În secolul XX, Brazilia a devenit cel mai mare producător mondial, mutând centrul industriei în emisfera vestică.
Secolul XX a adus și o revoluție tehnologică în procesare. Industrializarea a permis prăjirea și măcinarea la scară largă, ambalarea în vid și, după 1950, perfecționarea cafelei instant. Aceste inovații au deschis piața pentru soiul Robusta, mai ieftin și mai rezistent, cultivat pe scară largă în Africa. Astfel, cafeaua s-a transformat dintr-un produs de lux într-un bun de larg consum, accesibil publicului larg.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetCristina Cioran anunță că fiica sa a fost internată cu pneumonie acută
LylaPersoanele de peste 110 ani au o proporție mai mare de celule imunitare specializate
Revista IoanaCum citești prețurile alimentelor pentru cumpărături, când ouăle se scumpesc cu 10,84%, iar făina se ieftinește
News24Cum se pregătește masa de sărbătoare cu trei tipuri de pahare și cum se folosesc tacâmurile la o cină formală
Dolce SportNicolae Stanciu ar urma să fie prezentat în decembrie la Universitatea Cluj
GetPonyAngajații BMW cer plecarea voluntară, atrași de compensații care ar depăși în unele cazuri 650.000 de euro
