Kazahstanul modifică 84% din Constituție printr-un referendum-fulger

Cetățenii din Kazahstan sunt chemați la urne pe 15 martie pentru un referendum ce va modifica masiv Constituția țării. Nu mai puțin de 84% dintre articolele legii fundamentale vor fi schimbate, în urma unui proiect pregătit în doar 22 de zile și care, la prima vedere, consolidează puternic rolul președintelui Kasîm-Jomart Tokaev.

Ce se schimbă în noua Constituție

Principala transformare vizează puterea legislativă. Parlamentul bicameral actual (Senat și Mazhilis) va fi înlocuit cu un Parlament unicameral, denumit Kurultai. Acesta va avea 145 de deputați, aleși pe liste de partid pentru un mandat de cinci ani. E drept că noul Kurultai păstrează dreptul de a iniția procedura de impeachment, însă doar în caz de trădare de stat.

Dar ce putere mai are, pe bune, acest nou Legislativ? Competențele sale sunt drastic reduse. Nu va mai putea numi sau revoca șefii Curții Supreme, Comisiei Electorale Centrale, Curții Superioare de Audit, Băncii Naționale sau Comitetului pentru Securitate Națională. Nici măcar procurorul general nu mai intră în sfera sa de influență. Toate aceste numiri (esențiale pentru echilibrul puterilor în stat) devin prerogativa exclusivă a președintelui.

Iar președintele poate dizolva Kurultai dacă acesta refuză de două ori să aprobe nominalizările pentru funcțiile de vicepreședinte, premier și speaker. Ca pachetul să fie complet, se înființează un nou organ consultativ: Halk Kenesi (Consiliul Poporului), ai cărui 164 de membri vor fi numiți direct de șeful statului. Mandatul prezidențial va fi de șapte ani, fără posibilitatea de realegere, iar postul de vicepreședinte, desființat în 1995, este reintrodus.

Legea internațională și finanțările externe, pe tușă

Dincolo de arhitectura puterii, modificările lovesc și în alte zone sensibile. Noua Constituție elimină prevederea privind supremația dreptului internațional. Se păstrează doar o mențiune vagă conform căreia Kazahstanul „respectă principiile și normele dreptului internațional”.

Finanțările sunt și ele vizate.

Se interzice explicit partidelor politice și sindicatelor să primească orice fel de finanțare străină. În același timp, ONG-urile vor fi obligate să publice transparent sursele de finanțare externă.

Mize sociale și lingvistice

Pe plan social, noua Constituție reafirmă căsătoria ca fiind exclusiv uniunea dintre un bărbat și o femeie, închizând astfel orice portiță legală pentru căsătoriile între persoane de același sex. Un alt punct de tensiune este legat de limba rusă. Articolul 9 modifică statutul acesteia în instituțiile statului, schimbând formularea din „în paralel” cu limba kazahă în „împreună cu” limba kazahă, o nuanță care ar putea afecta utilizarea sa practică.

Un proces accelerat și voci critice

Numai că tot acest proces s-a desfășurat într-un ritm amețitor. În septembrie 2025, președintele Tokaev anunța că dezbaterea asupra reformei va dura cel puțin un an, cu un plebiscit programat abia în 2027. Lucrurile s-au precipitat însă. În ianuarie 2026 a fost creată o comisie de reformă cu 130 de membri, dintre care doar 53 aveau studii juridice și numai patru erau specialiști în drept constituțional. În doar zece zile, comisia a prezentat proiectul, iar pe 12 februarie a fost publicat textul final, cu referendumul fixat pentru 15 martie.

Criticii nu au întârziat să apară. Sociologul Serik Beysembayev este tranșant: „nu există nimic în aceste schimbări istorice, decât consolidarea regimului politic și a puterii prezidențiale”. Mulți dintre cei care au criticat proiectul au fost amendați sau arestați, cum este cazul lui Orazaly Yerzhanov, șeful fundației Elge Qaitaru, care a primit 10 zile de arest.

Viziunea președintelui versus realitate

Președintele Tokaev susține, în schimb, că reforma „transformă forma de guvernare, trecând de la o super-președinție la o republică prezidențială cu un parlament influent”. Experții independenți văd însă altceva. Ei consideră că scopul real este consolidarea controlului asupra puterii și pregătirea unui succesor, mai ales în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2029.

Ba chiar există și scenariul unui „plan B”, prin care noua Constituție ar putea fi folosită pentru a „anula” mandatele prezidențiale anterioare, deschizând calea pentru o nouă candidatură a actualului lider.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Macron acuză extrema stângă pentru violențele din Franța și cere despăgubiri de la autorii jafurilorDolce SportReal Madrid a învins Sevilla cu 4-1, într-un meci cu două decizii de arbitraj criticateGetPonyNoua Dacia Spring, prezentată la Paris, va fi produsă în SloveniaBravonetMama lui R.J. Mitte vorbește despre semnele care au îngrijorat-o înainte de moartea actoruluiLylaMedicina personalizată pornește de la recomandarea medicului. Ce condiții au testele oncologice decontateRevista IoanaCum alegi bateria pentru panourile fotovoltaice după consumul casei și ce primești pentru banii plătiți