LAPAR: Băncile ar trebui să fie educate cu privire la fondurile structurale

Importanța educației bancare în contextul fondurilor structurale și dezvoltării rurale

În cadrul unei dezbateri dedicate viitorului Politicii Agricole Comune, desfășurată pe 20 noiembrie 2009, Adrian Rădulescu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), a subliniat necesitatea ca instituțiile financiare să fie educate cu privire la fondurile structurale și dezvoltarea rurală. Rădulescu a răspuns criticilor care susțineau că România ar trebui să investească mai mult în educația și cercetarea agricolă, afirmând că prioritatea ar trebui să fie instruirea băncilor.

“Este esențial să ne concentrăm asupra educației băncilor în ceea ce privește fondurile structurale și dezvoltarea rurală. Am negociat cu peste 15 instituții financiare în ultimii doi ani pentru a le explica importanța agriculturii moderne”, a declarat el. Potrivit acestuia, banii europeni nu sunt destinați exclusiv fermierilor experimentați; este crucial să sprijinim apariția de noi agricultori care pot trece de la agricultura de subzistență la cea comercială.

Rădulescu a evidențiat faptul că băncile ezită să acorde credite pentru cofinanțarea proiectelor agricole din cauza lipsei de cunoștințe despre aceste inițiative. El a explicat că tipul de creditare destinat agriculturii este garantat integral prin Fondul de Garantare a Creditului Rural, iar agricultorii pot beneficia de un avans semnificativ din granturi pentru implementarea proiectelor lor.

“Chiar dacă există o mică proporție (5-10%) dintre proiecte care nu sunt viabile financiar, băncile consideră că majoritatea (90%) nu merită finanțate”, a adaugat el. De asemenea, doar 11% dintre proiectele aprobate au primit până acum finanțare efectivă.

Relația sa cu Cooperativa Muntenia ilustrează dificultățile întâmpinate: “Am coordonat numeroase proiecte prin programul SAPARD și FEADR fără succes timp de doi ani în obținerea finanțărilor necesare.” Recent însă, după o lungă perioadă de negocieri cu Volksbank, Rădulescu a reușit finalmente să obțină un credit semnificativ pentru continuarea acestor inițiative.

Neculai Apostol, fondator al grupului Kosarom, s-a alaturat discuției menționând că problema nu se limitează doar la bănci; este nevoie ca toată comunitatea agricolă să își reevalueze abordările. “Trebuie clarificate distincțiile între agricultura tradiționalist-ineficientǎ şi cea modernizată,” afirmând totodatǎ necesitatea ca Guvernul sǎ garanteze proiectele eligibile.

Dan Gherghelas fost director al Agenției pentru Plățî si Intervenție in Agricultura (APIA), considera cã lipsa predictibilitatii in sector face ca băncile sa evite finantările: “Bancile trebuie sa vada un flux constant si previzibil înainte de investiții.”

Catalin Toncea reprezentant BRD adaugã cã criteriile utilizate in evaluarea acestor propuneri variazã considerabil si multe dintre ele rămân nefinanţabile chiar dacă sunt considerate eligibile. De asemenea el sugerează importanța consultării prealabile cu banca înainte de depunerea documentatiei unui proiect agricol.

În concluzie, Toncea subliniazǎ cã transparenţa financiarǎ şi colaborarea strânsǎ între beneficiari şi instituţiile financiare sunt esenţiale pentru succesul iniţiativelor agricole româneşti.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportRomânia începe Nations League în Suedia după șase deplasări fără victorieGetPonyGreen Water & Power și Autel pun în funcțiune al 10.000-lea port de încărcare după trei aniBravonetHoroscop 27 septembrie 2026. Scorpion și Săgetător au azi o decizie de luatLylaToshisuke Kanazawa a câștigat al 19-lea titlu național la 90 de ani. Cum își adaptează antrenamenteleRevista IoanaLumina din dormitor a fost asociată cu riscuri cardiovasculare. Cum reduci expunereaNews24Salariul minim cumpără cu 23% mai multe alimente, deși prețurile au urcat cu 53% în cinci ani