Metroul de la Cluj, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din România, va fi scos din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu toate acestea, s-au identificat surse alternative de finanțare prin Programul de Transport și prin obligațiuni „verzi”, emise de statul român. Această decizie a fost anunțată de Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, în cadrul conferinței „Banking Forum”, organizată de Financial Intelligence.
Metroul de la Cluj, scos din PNRR
Adrian Câciu a anunțat că proiectul metroului din Cluj nu va mai fi finanțat prin PNRR, iar suma de 300 de milioane de euro destinată inițial acestuia va fi redirecționată către alte investiții deja în derulare. Aceste investiții sunt în stadii avansate și generează deja cheltuieli, fapt ce a influențat decizia de a aloca fondurile către acestea.
„Contravaloarea celor 300 de milioane de euro va fi mutată pe altă investiție care este deja în execuție și produce cheltuieli”, a declarat ministrul.
Finanțare din Programul de Transport și obligațiuni „verzi”
În loc de PNRR, metroul din Cluj va fi finanțat prin Programul de Transport al României și din obligațiuni „verzi” emise de statul român. Aceste obligațiuni sunt menite să sprijine dezvoltarea transportului ecologic și durabil, ceea ce se aliniază cu obiectivul proiectului metroului, care va contribui la reducerea emisiilor de carbon și la dezvoltarea transportului public verde.
„Pentru metroul de la Cluj se va găsi o finanțare. S-a găsit, de fapt, o finanțare în Programul de Transport și din obligațiuni verzi”, a afirmat ministrul Câciu.
Progresul absorbției fondurilor europene
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a detaliat și progresul absorbției fondurilor europene, precizând că România va încheia anul 2023 cu o rată de absorbție de 10% din fondurile disponibile pentru exercițiul financiar 2021-2027. De asemenea, se estimează o creștere semnificativă a acestui procent în următorii ani, ajungând la 35% în 2025.
„Acum suntem în zona de 4% absorbție, dar până la sfârșitul anului sperăm să ajungem la 10%. În 2025, ne propunem să atingem o absorbție de 35%”, a subliniat ministrul.
Această creștere va fi posibilă datorită numărului tot mai mare de proiecte contractate și în derulare, care generează cheltuieli și sunt eligibile pentru rambursare din partea Comisiei Europene.
Reformele necesare pentru accesarea fondurilor
Un obstacol în calea obținerii finanțărilor europene este legat de anumite reforme care nu au fost încă îndeplinite. Adrian Câciu a menționat că trei reforme sunt esențiale pentru deblocarea fondurilor, inclusiv reforme economice și de guvernanță corporativă.
Printre acestea, se numără reforma privind microîntreprinderile și implementarea guvernanței corporative la companiile de stat din sectorul energetic, precum și numirile în consiliile de administrație ale acestor companii.
„Sunt trei reforme care nu sunt îndeplinite din perspectiva Comisiei. Una dintre ele are un impact economic major, cea cu microîntreprinderile, iar celelalte două privesc guvernanța corporativă”, a explicat Câciu.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetHoroscop 26 septembrie 2026. Fecioară și Balanță, feriți-vă de grabă în luarea deciziilor
LylaADHD a fost asociat cu șanse cu 48% mai mari de simptome digestive într-o analiză amplă
Revista IoanaSuplimentele pot afecta ficatul. Icterul și urina foarte închisă cer evaluare rapidă
News24Majorarea pensiilor din 2027 depinde de buget. Trei calcule pentru un venit de 2.025 de lei
Dolce SportAIK s-a retras din negocierile pentru Vlad Dragomir. Pafos ar fi cerut 4 milioane de euro
GetPonyDedeman are roboți de pornire și un redresor între 159,90 și 429 de lei. Aparatele au utilizări diferite
