Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare publică un document care redefinește complet rolul directorului de școală. Noul profil profesional propus transformă managerul școlar într-un lider educațional, structurând activitatea acestuia în jurul a cinci direcții esențiale de competență. Miza este mare: profesionalizarea unei funcții-cheie din sistem.
Cele cinci domenii de competență
Proiectul ministerului conturează un portret complex al managerului școlar. Primul domeniu vizat este leadershipul educațional și orientarea strategică, care presupune managementul schimbării și dezvoltarea organizațională. Urmează managementul operațional administrativ-financiar, cu un accent puternic pe respectarea legii, managementul riscului și digitalizare. Al treilea pilon este managementul calității și evaluarea internă, unde responsabilitatea publică și folosirea datelor pentru îmbunătățirea educației sunt esențiale. Propunerea mai include managementul curriculumului și dezvoltarea profesională a profesorilor, iar ultimul domeniu se referă la comunicare, parteneriate și atragerea de resurse extrabugetare, inclusiv prin antreprenoriat educațional.
O profesie distinctă, fără ore la clasă
Expertul în politici educaționale Marian Staș consideră că documentul face un pas decisiv spre separarea funcției de director de activitatea didactică. „Așa cum arată acest profil, el conturează profesia managerială ca pe una distinctă. (…) Componenta de activitate didactică iese din calcul”, afirmă Staș. Practic, directorul ar urma să se concentreze exclusiv pe conducerea școlii.
Pana la urma, ideea este simplă.
„Consacră directorul școlar ca pe un profesionist al managementului și leadershipului în primul rând. Ca atare, are relevanță aproape integrală în zona de conducere, de coordonare și în zona curriculară”, explică expertul. Iar argumentul său este că timpul petrecut la catedră ar putea, de fapt, să încurce. „Faptul de a consuma timp, de a intra la clasă și de a preda, cred că e posibil să aibă mai degrabă un impact negativ asupra îndeplinirii competențelor din profil”. Pledoaria sa este tranșantă: „cinci ani, cât este manager școlar, face leadership și management, nu altceva”.
Câți directori actuali s-ar potrivi noului profil?
Dar câți dintre directorii de astăzi se pliază pe acest nou portret? V-ați întrebat vreodată cum ar arăta o evaluare la nivel național? Marian Staș estimează că distribuția ar urma celebra curbă a lui Gauss. „Probabil că aproximativ 70% dintre ei îndeplinesc criteriile la nivel mediu, în jur de 15% la nivel bun și foarte bun și aproximativ 15% la nivel mai puțin bun și slab”.
E drept că în ultimii ani au apărut soluții de formare. Specialistul menționează existența unor programe dedicate, „atât la nivel de politici educaționale oficiale (adică ale Ministerului Educației), cât și la nivelul unor programe foarte performante și cu o bună reputație, cum e de pildă AVE (Asociația pentru Valori în Educație), un program focalizat pe ceea ce înseamnă pregătirea directorilor ca lideri de organizații, ca manageri strategici”.
Marea vulnerabilitate: leadershipul strategic
Numai că lucrurile nu stau la fel de bine pe toate planurile. Cea mai mare problemă a managerilor actuali, în opinia lui Staș, este chiar primul punct din noul profil. „Vulnerabilitatea cheie a profilului acesta pentru directorii din România este descriptorul numărul 1, și anume cel legat de leadership și orientare strategică. De ce? Pentru că nu au făcut așa ceva”.
Explicația ține de istoria sistemului. „Într-un sistem centralizat comunist nu ai cum să faci așa ceva, până când nu ai un mecanism (…) care să coboare procesul de elaborare de curriculum la nivelul școlii”, adaugă el. Nota pe care ar acorda-o la acest capitol este, „să zic așa, de nota 4-5.”
În privința celorlalte competențe, directorii stau mare mai bine. Managementul operațional este evaluat între 6 și 8, managementul calității între 7 și 8, cel al curriculumului între 7 și 8,50, iar comunicarea și parteneriatele primesc între 7 și 9. Totuși, esența schimbării stă în altă parte. „Leadership înseamnă schimbare de paradigmă, nu a face același lucru cu instrumente mai sofisticate”, subliniază expertul.
O schimbare majoră până în 2030?
Documentul lansat de minister ar putea fi, așadar, începutul unei transformări profunde, care s-ar putea concretiza în următorii ani. Marian Staș este optimist că profesionalizarea funcției de director este un proces ireversibil. „Mă aștept ca într-un interval rezonabil, să spunem 2030, ceea ce Ionela Neagoe (directoarea Colegiului Național Gheorghe Lazăr) a cerut și a argumentat solid, și anume profesia distinctă de director de școală, să se materializeze”, conchide el.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaTe poți vaccina acum împotriva gripei. Cine primește vaccinul gratuit sau compensat 50%
News24Luca Niculescu primește mandatul de a forma Guvernul după trei nominalizări eșuate
Dolce SportHagi pregătește România pentru Suedia fără Drăgușin și Ghiță, după 0-6 cu Polonia
GetPonyCinci Wuling testate în China arată diferența dintre o electrică de oraș și un SUV de 525 CP
BravonetDouă arestări într-o singură seară pentru gemenele Indiggo. Victima ar fi chiar mama lor
LylaCum îți înveți băiatul să respecte refuzul și să reziste presiunii grupului prin 4 exerciții de zi cu zi
