Mureş: Cel mai înalt loc din lume în care creşte Bujorul de Stepă este Zau de Câmpie

Bujorii de Stepă din Zau de Câmpie: O Comoară Botanică Unică în România

Înflorire Anticipată și Importanța Ecologică

Rezervația Botanică de la Zau de Câmpie, singurul loc din România și din interiorul Arcului Carpatic unde se găsesc bujori de stepă (Paeonia tenuifolia), a înregistrat o înflorire timpurie anul acesta. Acești bujori, care cresc la altitudini ce depășesc 450 de metri, au început să înflorească cu trei săptămâni mai devreme decât anul trecut. De obicei, florile rămân deschise timp de doar șapte zile și ating o înălțime între 10 și 30 cm, având o nuanță roșu aprins.

Octavian Călugăr, custodele rezervației, a observat că primele flori au apărut pe 1 aprilie. „Anul trecut am notat prima floare pe 23 aprilie; acum bujorii s-au comportat diferit”, a declarat el.

Istoria Rezervației

Primele mențiuni despre bujorii de stepă din această zonă datează din anul 1846, când floarea a fost prezentată la Viena într-un ierbar dedicat florei Transilvaniei. Rezervația mureșeană se află la cinci kilometri distanță de centrul comunei Zau de Câmpie și a fost fondată în 1932 sub îndrumarea academicianului Alexandru Borza. La început avea o suprafață inițială de 2,5 hectare.

Marcu Sâncrăianu este figura cheie care a salvat această specie florală pe cale de dispariție și care a extins rezervația la dimensiunea actualei sale suprafețe – 3,5 hectare – chiar în timpul celui De-al Doilea Război Mondial.

Pasiunea pentru Bujorii de Stepă

Pasiunea lui Marcu Sâncrățianu pentru aceste flori s-a nãscut pe data de 10 mai 1923. La un eveniment dedicat Zilei Regelui, el l-a ascultat pe academicianul Borza vorbind despre importanța acestor plante rare. Dupã ce profesorul s-a arãtat îngrijorat cã bujorii ar putea dispãrea din zonã, Sâncrățianu i-a promis că va avea grijã ca acest lucru să nu se întâmple.

Deși avea doar șase clase primare educație formalǎ , Marcu Sâncrățianu s-a dedicat studiului îngrijirii acestor flori prin lectură continuǎ şi muncǎ asiduǎ timp dе zeci dе ani pînǎ cînd s-а stins din viaţă вînd vîrsta dе nouӑzeci аnі.

Continuarea Tradiției Botanice

Octavian Cālugār este custodele onorific al rezervației încă din anul 2005 după ce a fost ucenic al lui Marcu Sâncrățianu timp dе treizeci şi unu dе ani. „Am preluat responsabilitatea rezervatiei in urma cu zece ani si continui sa vin aici aproape zilnic”, afirmā el.

Rezervația include două loturi distincte: Lotul A (declarată Gradinа Botanicа in anull932) si Lot B (declarata Gradinа Botanicа in anull959-1960). Între cele două loturi există peste cincizeci mii exemplare mature ale speciei Paeonia tenuifolia datorită eforturilor susținute ale celor care le-au protejat vreme îndelungată.

Bujorul de stepă, o comoară naturală la Zau de Câmpie

O resursă valoroasă în expansiune

În martie 2014, Octavian Călugăr, custodele rezervației naturale din Zau de Câmpie, a anunțat rezultate remarcabile în ceea ce privește populația bujorului de stepă. Conform inventarierii efectuate la fiecare cinci ani, numărul exemplarelor a crescut semnificativ: peste 20.000 în rezervația superioară și mai mult de 30.000 în cea inferioară, totalizând astfel peste 50.000 de plante.

Istoria bujorului de stepă

Cercetările arată că bujorul de stepă a ajuns pe aceste meleaguri acum aproximativ 10.000 de ani, după ultima glaciațiune. Se crede că semințele au fost transportate prin intermediul apei, vântului sau păsărilor. De-a lungul timpului, această plantă a fost întâlnită nu doar la Zau de Câmpie; localități din Bulgaria și alte regiuni europene au purtat numele „Bujor”, însă acestea nu mai găzduiesc astăzi specia.

Declinele și eforturile conservării

Cătălugar subliniază că între anii ’70 și ’80 valea Botei Mari era plină cu bujori; totuși, suprafața acestora s-a redus drastic din cauza tunderii necontrolate pentru agricultură. În prezent, planta se regasește doar în cele două loturi ale rezervației.

Custodele menționează că există încă exemplare frumoase în comunele vecine precum Valea Largă sau Poiana Frățiliei; totuși acestea sunt extrem de fragile și necesită îngrijire specializată pentru a supraviețui.

Munca dedicată conservării

„Bujorul este o plantă delicată care nu poate fi transportată ușor fără să sufere,” afirmă Cătălugar despre provocările întâmpinate în procesul conservării acestei specii rare. Activitatea sa ca custode implică un angajament constant față de protejarea florei locale și atragerea vizitatorilor din țară și strănătate care vin să admire frumusețea naturalelor locuri.

În fiecare an, între lunile iunie-iulie are loc recoltarea semințelor mature ale bujorului; un proces ce necesită precizie pentru a asigura viitorul acestor plante prețioase.

Octavian Cătălugar continuã să depunã eforturi considerabile pentru menținerea sănătății ecosistemului local şi asigurarea unei experiențe memorabile vizitatorilor care vin să descopere bogata biodiversitate din Zau de Câmpie.

Protejarea bujorului de stepă: Eforturile unui custode dedicat

Înmulțirea și adaptarea speciei în Zau de Câmpie

În Zau de Câmpie, bujorul de stepă beneficiază atât de metodele tradiționale, cât și de cele artificiale pentru a se înmulți. Octavian Călugăr, custodele rezervației, subliniază că vegetația acestei plante este extrem de lentă. În rezervația inferioară, perioada necesară pentru ca o sămânță să ajungă la floare variază între 7 și 10 ani. În schimb, în zona superioară a rezervației, situată la o altitudine de 455 metri, acest proces poate dura între 10 și 14 ani.

Schimbările climatice și adaptabilitatea plantei

Călugăr menționează că bujorul a fost prezent odinioară chiar și în pădurile din apropiere datorită temperaturilor mai ridicate care favorizau dezvoltarea sa. Deși condițiile actuale sunt mai reci comparativ cu cele din stepele pontice ale Rusiei sau Ucrainei, planta s-a adaptat bine la mediul local. „În zilele calde florile sunt spectaculoase; când temperatura scade însă, acestea se închid pentru a-și prelungi durata de viață”, explică el.

Importanța conservării speciei

Custodele avertizează asupra pericolelor tunderii plantelor: „Tunderea bujorului duce la distrugerea sa rapidă; planta își stochează hrana necesară pentru anul următor în bulbi”. Aceasta este una dintre greșelile frecvente care au contribuit la dispariția speciei din Europa. De asemenea, el își exprimă temerile legate de posibile daune cauzate prin pășunatul oilor pe terenurile protejate.

Misiunea personalizată a lui Octavian Călugăr

Octavian Călugăr nu doar că protejează această specie rar întâlnită; el are un angajament profund față de conservare încă din perioada când a fost primar al comunei (2000-2008). Atunci s-a opus retrocedării terenurilor ce ad shelteruiau bujorii prin oferirea unor suprafețe alternative foștilor proprietari.

„Rezervația superioară face parte din patrimoniul Primăriei Zau încă din 1932”, afirmându-se astfel importanța acesteia pe termen lung.

După o intervenție chirurgicală pe cord care l-a determinat să reevalueze prioritățile vieții sale, Cătălugar s-a dedicat complet protejării florei locale. Chiar dacă distanța până la rezervație este considerabilă – aproximativ 10 kilometri dus-întors – acesta parcurge zilnic drumul cu bicicleta.

„Am vrut să predau responsabilitatea unei instituții specializate dar am realizat că munca aceasta trebuie făcut fără recompense financiare”, concluzionează el despre motivațiile sale personale legate de conservarea naturii locale.

Promovarea Rezervației de Bujori de Stepă din Zau de Câmpie

Un proiect ambițios pentru dezvoltarea turismului local

Comuna Sărmașu, împreună cu cele 13 comune învecinate, a inițiat un proiect destinat să integreze Rezervația de Bujori de Stepă din Zau de Câmpie în circuitul turistic. Această inițiativă face parte din exercițiul bugetar european 2014-2020 și vizează creșterea vizibilității unei zone cu un potențial ecoturistic semnificativ.

Provocările actuale ale accesibilității

În prezent, accesul la rezervație este limitat, drumurile fiind amenajate doar parțial. Această situație nu doar că reduce numărul vizitatorilor, dar pune și în pericol integritatea florei locale. Afluxul mare de turiști ar putea duce la deteriorarea plantelor rare care cresc în această zonă protejată.

Măsuri propuse pentru conservare și promovare

Pentru a aborda aceste probleme, proiectul prevede pietruirea drumului existent și construirea unui punct informativ dedicat vizitatorilor. De asemenea, se intenționează realizarea unor pasarele din lemn care să permită turiștilor observarea bujorilor fără a afecta mediul natural. Aceste măsuri sunt esențiale pentru asigurarea unei experiențe turistice plăcute și sigure.

Această inițiativă subliniază angajamentul autorităților locale față de conservarea biodiversității și dezvoltarea durabilă a turismului regional.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaCum prepari matcha și compari cofeina din porția de 2 g cu cea din cafeaNews24Un blocaj pe Dunăre oprește mărfurile destinate Portului Constanța la kilometrul 280Dolce SportMirra Andreeva își asigură locul 4 mondial după două seturi câștigate la tie-break în sferturile de la BeijingGetPonyCamioanele intră sub restricții în tot Bucureștiul. Accesul fără autorizație aduce amenzi de 10.000 de leiBravonetIulius Town Timișoara oferă 300 de pachete pe zi studenților, până pe 14 octombrieLylaCând te poate ajuta melatonina să dormi și ce trebuie să știi înainte să o iei pentru nopțile fără somn