Uniunea Europeană alocă 30 de miliarde de euro pentru investiții în infrastructura energetică, o decizie menită să scadă costurile de circulație a energiei și, implicit, facturile consumatorilor. Anunțul a fost făcut de președintele Nicușor Dan în noaptea de joi spre vineri, după reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, unde prețul energiei a fost subiectul central.
30 de miliarde pentru rețele și energie nucleară
Liderii europeni au convenit asupra unei sume uriașe pentru modernizarea rețelelor și pentru interconexiunile dintre state, un pas esențial către o piață unică a energiei. Banii ar trebui să optimizeze fluxurile și să reducă pierderile.
„În acest interval de la ultimul Consiliu până azi, Comisia Europeană a venit cu o propunere şi cu o sumă de bani, 30 de miliarde de euro, care să fie investite pe suprafaţa Europei în reţele, în optimizarea reţelelor şi în interconexiuni între ţări, astfel încât să ne apropiem tot mai mult de o piaţă europeană a energiei”, a arătat Nicușor Dan. Si, pe lângă asta, se schimbă și paradigma privind energia nucleară. „După cum ştiţi, a fost la Paris în urmă cu două-trei săptămâni o conferinţă pe energie nucleară. Spre deosebire de discuţiile care aveau loc în urmă cu câţiva ani, Comisia, Consiliul, s-a ajuns la un acord de a merge înspre stimularea energiei nucleare şi inclusiv ţări care voiau să renunţe la centralele lor nucleare revin şi solicită prelungirea funcţionării acestora”, a adăugat el.
Cum se stabilește prețul energiei
Iar discuția cea mai aprinsă vizează chiar mecanismul de stabilire a prețului. Cum vine asta, mai exact? Prețul final al energiei electrice este dictat de cea mai scumpă sursă de producție disponibilă la un moment dat, de obicei o centrală pe gaz. Asta înseamnă că producătorii de energie ieftină (regenerabilă sau nucleară) încasează profituri substanțiale.
„În ceea ce priveşte mecanismul de preţ – după cum ştiţi, mecanismul prin care se stabileşte preţul energiei electrice este că toţi producătorii primesc preţul celei mai scumpe dintre sursele de producţie care este disponibilă la un anumit interval de timp şi asta face ca cei care produc mai ieftin să aibă pe anumite intervale orare câştiguri substanţiale”, a explicat șeful statului. Comisia Europeană pare deschisă la soluții. „Comisia a fost deschisă la mecanisme care se reducă preţul energiei, fie prin plafonarea preţului gazului, pentru că cele mai multe exemple, cele mai multe intervale orare, sunt cele în care centrala pe gaz este cea care dă preţul maximal şi deci preţul pentru toată ziua şi pentru toată suprafaţa geografică, fie că aceste diferenţe de preţ care sunt mari, câştigate de cei care produc energie ieftină, să fie temporar luate de stat şi duse către protecţia consumatorilor.”
O dezbatere care, cum am spus, va continua.
Relaxarea sistemului ETS
Dar planurile nu se opresc aici. O altă componentă importantă a prețului final este costul certificatelor de emisii de carbon (ETS), iar aici se conturează mai multe variante de relaxare. E drept că discuțiile sunt complexe.
„Pe de o parte, disponibilitatea ca zonele industriale care să fie exceptate de la necesitatea de a cumpăra certificate de emisii să fie lărgite, această sferă să fie lărgită, din nou, o disponibilitate din partea Comisiei în procesul de revizuire a acestui mecanism ETS, fie cum am propus în scrisoarea pe care am făcut-o publică azi zece ţări, iniţiatoare fiind Austria, fie ca Comisia să emită un număr de certificate şi astfel preţul certificatului să scadă şi astfel componenta de emisii de carbon din preţul de energie să scadă, fie ca ţintele, perioadele, momentul în timp la care noi ne asumăm nişte ţinte de emisii de carbon să fie prelungite, şi, în felul ăsta, din nou, valoarea certificatului să scadă”, a detaliat președintele. Toată această discuție va fi reluată la Consiliul din iunie.
„Nu primim ordine de la Europa”
Nicușor Dan a ținut să sublinieze că deciziile la nivel european sunt rezultatul unor negocieri, nu al unor impuneri. Până la urmă, asta înseamnă democrația europeană. „Cred că de cel puţin trei Consilii există această discuţie în contradictoriu şi e important de subliniat, pentru că există percepţia într-o anumită categorie de populaţie că noi venim aici şi primim nişte ordine şi ne ducem acasă şi spunem: «aşa ne-a spus Europa să facem». Nu! E o democraţie, e o dezbatere în care ţările au viziuni diferite şi încearcă să se convingă şi încearcă să ajungă la un consens lăsând fiecare din solicitările lor pe o anumită chestiune”, a afirmat acesta.
El a explicat că poziția inițială a multor state a fost mult mai dură, cerând chiar renunțarea la sistemul ETS, dar prin negocieri s-a ajuns la o variantă mai „cantitativă și mai negociabilă”. Cât despre măsuri pe termen scurt pentru scăderea prețului la combustibilii fosili, nu s-a luat nicio decizie la nivel european, însă fiecare stat membru este liber să implementeze propriile soluții, cum ar fi eliberarea unor cantități din stocurile de rezervă.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaTe poți vaccina acum împotriva gripei. Cine primește vaccinul gratuit sau compensat 50%
News24Comisia Europeană suplimentează cu 130 de milioane de euro apărarea frontierelor împotriva dronelor
Dolce SportDjokovic a revenit contra lui Zverev și a ajuns la 32 de victorii fără înfrângere la Beijing
GetPonyCe tractoare se pot conduce cu permis B și când se aplică regula de 40 km/h fără limită de masă autorizată
BravonetPărinții Irinei Rimes se mută la București. Artista locuiește deja lângă fratele ei, Vitali
LylaCum îți înveți băiatul să respecte refuzul și să reziste presiunii grupului prin 4 exerciții de zi cu zi
