O bucată din Zidul Berlinului a fost integrată în patrimoniul Academiei Române, fiind prezentată publicului în cadrul simpozionului intitulat „Căderea Zidului Berlinului și Revoluția română din decembrie 1989”, organizat de această instituție culturală și științifică.
Un simbol al libertății
Fragmentul zidului are o înălțime de aproximativ 4 metri și o greutate de 3,5 tone. Astfel, bucureștiul se alătură altor capitale importante care au ales să expună părți din Zidul Berlinului ca simbol al luptei pentru libertate și democrație.
Simpozionul, desfășurat joi, a marcat împlinirea a trei decenii de la căderea regimurilor comuniste în Europa Centrală și de Est.
Ceremonia de dezvelire
Ceremonia dedicată dezvelirii fragmentului zidului a avut loc înaintea simpozionului și s-a bucurat de prezența premierului Ludovic Orban, ambasadorilor Cord Meier-Klodt (Germania) și Emil Hurezeanu (România), precum și a unor figuri marcante ale vieții politice românești post-1989, printre care fostul premier Petre Roman.
Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, a subliniat importanța acestui monument: „Academia Română este un for al libertăților spirituale. Acest fragment reprezintă un simbol dureros dar luminos prin faptul că ne amintește despre lupta împotriva totalitarismului.”
contribuția Institutelor academice
Theodorescu a menționat că aducerea acestui monument la București s-a realizat cu sprijinul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” condus de profesorul Dan Dungaciu.
Dungaciu a evidențiat legătura dintre evenimentele din Leipzig care au dus la căderea Zidului Berlinului şi Revoluția Română: „Românii trebuie să fie conștienți că fac parte din această narațiune anticomunistă pro-europeană.”
Discursurile invitaților
La simpozion au susținut discursuri personalități precum ioan-Aurel Pop (președintele Academiei Române),Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române şi ambasadorii Germaniei şi României.Premierul Ludovic Orban a subliniat semnificația istoric-simbolică a evenimentelor ce marchează trecutul recent: „Zidul Berlinulu i-a reprezentat timp de 28 ani expresia unei realități opresive. Este o lecție importanta pe care trebuie să o păstrăm viu în memoria noastră.”
Orban s-a referit la amintirile sale legate de prabușirea comunismulu iîn România: „Acest moment ne-a redat destin ul democratic.” El avertizează asupra riscurilor actuale ale divizării europene prin prejudecățile contemporane.
Context istoric
Pe 9 noiembrie 1989, caderea Ziduli uBerlinulu iîmpărțea Germania într-o erapolitică nouã pentru Europa. Acesta moment crucial este considerat început ul sfârșit ului regimurilor comuniste în Europa centralã șide Est.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyCinci campere ușoare transformă bena pickup-ului în spațiu de dormit. Prețurile pornesc de la 7.000 de dolari
BravonetDupă 40 de ani de carieră, Monica Anghel spune că nu aleargă numai după bani
LylaPrimăvara 2027 aduce blush burgundy pe nas și obraji, păr cu mișcare și machiaj grafic
Revista IoanaPatru schimbări mici prin care locuința poate apropia familia. Unde pui lumina deasupra mesei
News24Andrei Coubiș a debutat oficial pentru România
Dolce SportRomânia a terminat pe locul 17 în ambele secțiuni ale Olimpiadei de Șah
