România produce cercetare, dar nu reușește să o transforme în soluții concrete pentru economie. Peste 90% dintre cercetători văd parteneriatele cu industria drept principala urgență, într-un sistem în care ideile, nu de puține ori valoroase, rămân blocate între pereții laboratoarelor. Este concluzia dură a unei analize recente care a scanat sistemul de inovare autohton.

De ce nu ajung ideile pe piață

O analiză realizată de Social Innovation Solutions, organizația care coordonează programul național Future Lab, scoate la iveală un dezechilibru major. nu ducem lipsă de rezultate valoroase, ci de mecanismele care să le transforme în produse și servicii reale. Cercetătorii indică lipsa colaborării cu mediul economic, dificultățile de validare a ideilor și accesul limitat la finanțare drept principalele blocaje. Iar 84% dintre ei spun că alinierea cercetării la nevoile reale ale pieței este, până la urmă, esențială.

„Analiza ne-a reconfirmat un adevăr pe care l-am observat în lucrul cu mediul de cercetare: nu ducem lipsă de rezultate valoroase sau de brevete cu potențial real. Ceea ce lipsește este puntea dintre laborator și piață – un limbaj comun între cercetători și industrie și mecanisme concrete care să facă validarea posibilă”, explică Roxana Cojocaru, Director Executiv la Social Innovation Solutions.

Ea adaugă că programul pe care îl conduce răspunde exact acestei probleme. „Future LAB răspunde exact acestei nevoi: prin competențe, conexiuni și instrumente aplicate, construim condițiile în care cercetarea românească poate face pasul de la potențial la impact real – în economie și în societate”.

Punctul critic unde se rupe lanțul

Dar unde anume se blochează totul? Datele arată că majoritatea proiectelor se opresc la faza de validare în laborator sau în medii controlate, un procent de 39,5% fiind blocat aici. Pragul critic pare să fie TRL 5 – adică validarea tehnologiei în condiții reale – unde cele mai multe inițiative eșuează. De altfel, 28% dintre organizațiile publice de cercetare spun că acesta este cel mai dificil nivel de depășit. Mai departe, fiecare pas spre piață (TRL6, TRL7 sau TRL8) devine la fel de anevoios, fiind identificat ca dificil de circa 20% dintre respondenți.

Cifrele vorbesc de la sine.

Întrebați de ce anume au nevoie, cercetătorii sunt foarte clari. O colaborare reală cu industria este cerută de 96% dintre ei. Evaluarea potențialului economic este văzută ca vitală de 92%, iar accesul la finanțare publică și privată de 88%. Mai sunt menționate protecția proprietății intelectuale (72%) și strategiile de comunicare către publicul non-academic (68%), ceea ce arată, hai să recunoaștem, o orientare clară spre piață.

Reacția ministrului Economiei

Prezent la lansarea programului național de inovare Future Lab, care reunește 25 de organizații de cercetare, ministrul Economiei, Irineu Darău, a recunoscut nevoia de acțiune. Cum vine asta, să ai idei și să nu le poți folosi? Ministrul consideră că adaptarea la piață este o nevoie strategică.

„Transformarea cercetării românești și adaptarea ei la nevoile pieței devin din ce în ce mai mult o nevoie strategică. Fără colaborare și coordonare continuă, ideile riscă să rămână în laborator și să nu reușească să devină soluții pentru oameni și companii”, a declarat Irineu Darău. Acesta a subliniat că inițiativele de conectare sunt posibile. „Inițiative precum Future LAB arată că această conexiune este posibilă, creând un pod între cercetare și afaceri. Pentru ca aceste proiecte să funcționeze, avem nevoie de oameni și instituții pregătite și ancorate la tendințele globale”.

Ce se poate schimba concret

Pentru ca ideile să ajungă, în sfârșit, pe piață, cercetătorii indică pași foarte clari. Pe primul loc se află evaluarea fezabilității comerciale (cerută de 78%), urmată de validarea tehnică suplimentară (76%) și de parteneriate pentru testare (73%). Nu sunt uitate nici finanțarea publică (59%) sau investițiile private pentru scalare (46%).

Numai că, la rândul lor, băncile și companiile spun că au nevoie de soluții rapide și aplicabile. Analiza Future LAB descrie un ecosistem care, deși are priorități clare, are nevoie de condiții mai bune pentru a accelera transferul tehnologic. Parteneriatele cu industria, validarea în medii relevante, pilotarea și competențele interdisciplinare sunt direcțiile cheie pentru a apropia, în sfârșit, cercetarea de un impact economic real.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
cercetare România economie Future LAB inovare Irineu Darau