Inflația anuală va urca până la sfârșitul lui 2026, după scăderea din vară. Noua evaluare indică o evoluție a prețurilor peste cea estimată în august.

Minuta reuniunii de politică monetară din 8 octombrie 2026, publicată marți, 20 octombrie, consemnează schimbarea perspectivei, potrivit Știri pe surse. Documentul Consiliului de administrație precizează: „În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au remarcat că, pe baza noilor date și analize, rata anuală a inflației va urma o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului curent, depășind valorile din prognoza pe termen mediu din august 2026, care proiectase o rată de 6.1% pentru decembrie 2026, urmată de o scădere la 2.8% până în iunie 2028.”

Scăderea din vară a reflectat disiparea unor efecte fiscale și energetice

În august, rata anuală a inflației ajunsese la 6,17%, față de 10,42% în iunie 2026. Reducerea a venit pe măsură ce s-au estompat efectele directe ale renunțării la plafonarea electricității și ale creșterilor taxei pe valoarea adăugată (TVA) și accizelor din anul anterior.

Și indicatorul CORE2 ajustat a coborât: rata sa anuală a fost de 6,2% în august, comparativ cu 8,3% în iunie 2026. Alimentele procesate s-au scumpit mai lent, iar ritmul creșterii prețurilor bunurilor nealimentare și serviciilor s-a redus.

Costurile energiei și materiilor prime înrăutățesc perspectiva

În privința cauzelor noii evaluări, minuta explică: „S-a remarcat că înrăutățirea relativă a perspectivei inflației pe termen scurt este determinată de factori/șocuri pe partea ofertei, în principal de creșterea costurilor combustibililor și energiei, precum și de scumpirea altor materii prime, inclusiv agricole și alimentare (pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an), alături de evoluțiile cursului leului.”

Documentul descrie și riscurile, alături de factorii care limitează presiunile asupra prețurilor: „Totodată, s-a convenit că balanța riscurilor provenite din factorii de pe partea ofertei rămâne orientată în sus pe termen scurt, având în vedere, în special, incertitudinile privind evoluția prețurilor țițeiului și ale altor materii prime — în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu —, precum și potențialele efecte directe și indirecte pe plan intern, inclusiv cele transmise prin prețurile bunurilor intermediare și finale importate. În schimb, s-a luat act de rezultatele din acest an ale anumitor sectoare ale agriculturii vegetale, care au avut un impact favorabil asupra prețurilor alimentelor și ale altor produse agroalimentare. În plus, starea cererii de consum și a cererii agregate este de așteptat să contribuie la temperarea transmiterii creșterii costurilor combustibililor și energiei către prețurile diverselor bunuri și servicii.”

Consiliul a păstrat dobânzile neschimbate

În aceeași reuniune, membrii Consiliului au votat în unanimitate pentru menținerea celor trei rate de dobândă:

  • Dobânda de politică monetară rămâne la 6,50% pe an.
  • Dobânda facilității de creditare, denumită Lombard, rămâne la 7,50% pe an.
  • Dobânda facilității de depozit rămâne la 5,50% pe an.

Au fost menținute și ratele rezervelor minime obligatorii aferente pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit, adică obligațiilor financiare ale acestora.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
BNR dobânzi inflație politică monetară prețuri