Pentru bugetul unei locuințe închiriate, calculul pornește de la chiria lunară împărțită la venitul net, iar rezultatul se înmulțește cu 100. Procentul obținut arată partea din venit ocupată de chirie; întreținerea, utilitățile și ratele existente trebuie evaluate separat.
Calculul folosește venitul efectiv, iar comparația cere același tip de locuință
Venitul net este suma rămasă după taxe și contribuții. Într-un buget individual se folosește venitul persoanei, iar într-un buget comun se însumează veniturile celor care suportă cheltuielile locuinței.
Comparația cu piața trebuie făcută pentru categoria căutată: garsonieră, apartament cu două camere sau apartament cu trei camere. Procentele din analiza Storia raportează chiria la salariul mediu net local, nu la veniturile unei anumite gospodării.
Studiul utilizează mediile sumelor cerute în anunțurile publicate în octombrie, pentru fiecare dintre anii 2022, 2023, 2024 și 2025. Acestea sunt puse în raport cu salariile județene comunicate de Institutul Național de Statistică (INS). Pentru octombrie 2025, baza salarială este cea din septembrie 2025.
Chiriile afișate în euro au fost convertite în lei folosind cursul mediu lunar publicat de Banca Națională a României (BNR). Comparația include Capitala și nouă județe: Timiș, Sibiu, Ilfov, Iași, Dolj, Constanța, Cluj, Brașov și Bihor.
Tipul locuinței schimbă clasamentul accesibilității
Pentru chiriile cerute în octombrie 2025, raportate la salariile din luna precedentă, diferențele între categorii sunt următoarele:
Garsoniere: aproximativ 40% în București și județul Brașov, cele mai ridicate ponderi dintre zonele analizate. Urmează Timiș cu 36%, Ilfov cu 35%, Iași cu 34%, Cluj cu 33%, Constanța cu 31%, Sibiu cu 30% și Bihor cu 29%. Dolj are nivelul cel mai redus, 27%, explicat în analiză în special prin veniturile din Craiova, reședința județului.
Apartamente cu două camere: Bihor ajunge la 61%, deși garsonierele sale sunt printre cele mai accesibile. București și Cluj au câte 52%, Brașov și Sibiu câte 51%, iar Iași 44%.
Apartamente cu trei camere: Ilfov înregistrează 95%, Brașov 67%, București 63%, Cluj 59%, Iași 54%, Sibiu 50% și Timiș 48%. Storia explică nivelul din Ilfov prin predominanța caselor în fondul de locuințe al județului.
În București, poziția în clasamentul chiriilor contrastează cu cea pentru cumpărare. O altă analiză Storia estimează că achiziția unei garsoniere necesită echivalentul a 4,3 salarii medii nete anuale, ceea ce plasează Capitala pe primul loc la accesibilitatea cumpărării dintre piețele comparate.
Evoluția salariului contează alături de creșterea chiriei
Monica Dudău, directoare de marketing pentru sectorul imobiliar european în cadrul OLX Group, care operează Storia și OLX Imobiliare în România, a explicat în analiza Storia: „În marile orașe ale României, prețurile proprietăților imobiliare au înregistrat în ultimii ani creșteri constante, ajungând în unele cazuri să se dubleze față de nivelul din 2019. Această evoluție se reflectă direct și în prețurile chiriilor solicitate de proprietari. Raportat la evoluția salariului mediu net, în anumite județe precum Iași sau Constanța chiriile au devenit mai accesibile pentru locuitori, în timp ce în București sau Brașov este mai greu să-ți permiți o chirie față de acum trei ani. Pe de altă parte, există câteva județe în care chiriile au rămas la fel de accesibile ca în 2022”.
La garsoniere, nivelurile de plecare din 2022 erau de 33% în București, 36% în Brașov și 28% în Timiș. Până în 2025, acestea sunt singurele trei piețe din comparație unde chiria a absorbit o parte mai mare din salariul mediu. Cluj și Ilfov și-au păstrat aproximativ ponderile inițiale.
În sens opus, Constanța a pornit de la 40%, Dolj și Bihor de la câte 35%, Iași de la 38%, iar Sibiu de la 33%. Pentru Dolj, scăderea până la nivelul din 2025 este de 8 puncte procentuale. În Sibiu, Iași și Constanța, salariile au avansat mai repede decât chiriile.
Dolj și Iași sunt singurele județe în care accesibilitatea s-a îmbunătățit la toate cele trei categorii de locuințe. Brașov a înregistrat o reducere a ponderii pentru apartamente, deși garsonierele au evoluat în sens invers. Pentru apartamentele din București și Timiș, variațiile au fost mici.
În Bihor, reperul pentru două camere era de 47% în 2022, înaintea creșterii până la nivelul din 2025. Sibiu și Constanța au avut aceeași combinație: o pondere mai mică pentru garsoniere și mai mare pentru apartamentele cu cel puțin două camere, dar cu variații mai reduse.
Întreținerea și utilitățile au propriul loc în buget
Cheltuielile din afara chiriei pot fi comparate cu structura coșului minim pentru un trai decent, calculat de Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România. Actualizarea pentru septembrie 2025 folosește indicii INS ai prețurilor, cu septembrie 2024 drept bază de comparație.
Valorile lunare diferă după componența gospodăriei:
- Doi adulți și doi copii: 11.370 lei, față de 10.450 lei în 2024. Creșterea este de 920 lei, respectiv 8,8%.
- Doi adulți și un copil: 9.343 lei.
- Doi adulți fără copii: 7.002 lei.
- Un adult singur: 4.322 lei.
În familia de referință, cu doi copii, alimentația a adăugat 181 lei la cheltuiala lunară, iar capitolul achiziției unei locuințe încă 171 lei. Întreținerea și utilitățile au crescut cu 170 lei, echivalentul unui avans de 22,6%, cel mai mare procent dintre capitolele menționate.
Coșul acoperă, pe lângă hrană și adăpost, îmbrăcămintea, igiena, educația, sănătatea, transportul, comunicațiile, recreerea și cheltuielile neprevăzute. În evaluarea bugetului pentru chirie, aceste categorii trebuie puse alături de plata către proprietar, nu omise din calculul cheltuielilor lunare.
Gradul de îndatorare măsoară ratele, nu chiria
Pentru datorii, formula utilizează totalul obligațiilor lunare, împărțit la venitul net și înmulțit cu 100. În acest total intră ratele creditelor, leasingul, obligațiile aferente cardurilor și descoperitului de cont, numit și overdraft. La evaluarea unui împrumut nou se adaugă rata estimată a acestuia.
Un exemplu publicat de Financer pornește de la un venit net de 5.000 lei. O rată auto de 800 lei și o plată minimă de 200 lei pentru card înseamnă obligații existente de 1.000 lei. Adăugarea unei rate de 1.250 lei ridică totalul la 2.250 lei. Operația 2.250 / 5.000 × 100 conduce la un grad de îndatorare de 45%.
Ghidul Financer indică un reper de 40% din venitul net pentru creditele de consum și cele ipotecare în lei, respectiv 45% pentru achiziția primei locuințe în lei. Pentru creditele în euro, ghidul prezintă praguri de 20% pentru creditele ipotecare standard și 25% pentru achiziția primei locuințe. Aceste valori sunt cele prezentate de ghid, nu reguli legale verificate aici pe baza unui document oficial. Ele privesc obligațiile de credit și nu reprezintă recomandări privind partea din venit care poate fi alocată chiriei. Nici intervalele de confort utilizate pentru datorii nu trebuie transferate automat asupra bugetului locuinței.
Înaintea unei cereri de credit, verificarea bugetului include și cardurile nefolosite, deoarece limita aprobată poate conta în evaluarea obligațiilor. În cazul unui împrumut solicitat împreună cu partenerul, sunt analizate atât veniturile, cât și datoriile ambilor solicitanți.
Achitarea obligațiilor aferente cardurilor și descoperitului de cont poate reduce gradul de îndatorare. Refinanțarea sau prelungirea perioadei de rambursare poate coborî rata lunară, dar o durată mai mare poate însemna o dobândă totală mai ridicată.
Comparația europeană folosește alte date decât cea județeană
Pentru comparația cu alte capitale, HotNews a folosit Property Index 2025, realizat de Deloitte pe baza chiriilor medii din 2024, și veniturile nete de pe platforma Numbeo. Raportul Deloitte exprimă chiria pe metrul pătrat util; pentru estimările pe tip de locuință, HotNews a folosit suprafețele din Anexa 1 a Legii locuinței nr. 114 din 11 octombrie 1996: 37 mp pentru garsoniere, 52 mp pentru două camere și 66 mp pentru trei camere.
În această estimare, o garsonieră din București avea o chirie lunară de 381 euro. Dintre capitalele comparate, numai Sofia se situa mai jos, cu 296 euro. Budapesta ajungea la 444 euro, Bratislava la 570 euro, Praga la 611 euro, Roma la 644 euro și Varșovia la 931 euro. Paris și Madrid depășeau fiecare 1.000 euro.
Viena avea un nivel estimat de 400 euro, explicat prin ponderea mare a locuințelor sociale municipale. La Berlin, valoarea era de 681 euro; aici contribuie atât locuințele sociale, cât și mecanismul de limitare a majorării chiriilor, denumit Mietpreisbremse.
Raportarea acestor sume la veniturile de pe Numbeo plasează Bucureștiul la aproape 28%, față de 18% în Sofia, 26% în Praga și câte 29% în Budapesta și Roma. Berlin are 26%, iar Viena 11%. La capătul superior al comparației se află Paris cu 31%, Varșovia cu 32%, Madrid cu 38% și Lisabona cu 46%.
Pentru alegerea reperului de buget, anul și metoda trebuie păstrate împreună cu procentul: comparația europeană utilizează chirii din 2024 și venituri Numbeo, în timp ce analiza județeană corelează ofertele din octombrie 2025 cu salariile INS din septembrie 2025.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Tom Barrack susține că Trump nu a urmat Israelul în decizia de a intra în război împotriva Iranului
Dolce SportRăzvan Burleanu spune că demisia lui Gheorghe Hagi nu s-a discutat după vizitele în vestiar
GetPonyAngajații BMW cer plecarea voluntară, atrași de compensații care ar depăși în unele cazuri 650.000 de euro
BravonetCristina Cioran anunță că fiica sa a fost internată cu pneumonie acută
LylaCum recunoști dependența de jocuri de noroc și ceri ajutor înainte ca datoriile să afecteze întreaga familie
Revista IoanaTichetele de creșă ajung la 770 de lei. Ce primești din octombrie și cum se taxează tichetele de masă
