Poate tăierea coarnelor rinocerilor să-i salveze de braconaj? Un nou studiu oferă răspunsuri neașteptate

Un nou studiu științific aruncă lumină asupra unei practici controversate de conservare: îndepărtarea coarnelor rinocerilor pentru a-i proteja de braconieri. Deși măsura este criticată de mulți ecologiști și iubitori ai faunei sălbatice, datele recente arată că ar putea reduce semnificativ riscul ca aceste animale să fie ucise pentru coarnele lor, extrem de căutate pe piața neagră.

Tăierea coarnelor – o soluție extremă, dar eficientă?

În contextul în care braconajul rămâne principala amenințare pentru rinoceri în Africa, mai multe rezervații naturale au început să recurgă la o metodă drastică: îndepărtarea coarnelor acestor animale. Scopul este simplu – dacă rinocerii nu mai au coarne, nu mai reprezintă o țintă pentru braconieri.

Potrivit unui studiu realizat în Namibia, unde autoritățile au aplicat această practică timp de mai mulți ani, rezultatele indică o reducere semnificativă a numărului de rinoceri uciși. Cercetarea a analizat datele colectate din 2014 până în 2023, acoperind două dintre cele mai mari rezervații private din țară.

Cercetarea din Namibia: rezultate clare, dar nu definitive

Studiul, publicat în revista științifică „Current Biology”, s-a bazat pe monitorizarea a peste 1.800 de rinoceri negri și albi. Dintre aceștia, aproximativ 1.200 au fost supuși procesului de dehornare – o procedură efectuată sub anestezie generală, la intervale regulate de 1-3 ani.

Rezultatele au arătat că rinocerii fără coarne au avut un risc cu până la 37% mai mic de a fi victime ale braconajului, comparativ cu cei care aveau coarne intacte. Cu toate acestea, cercetătorii avertizează că metoda nu elimină complet amenințarea. Rinocerii continuă să fie vânați, chiar și fără coarne, pentru alte părți ale corpului sau din motive de prestigiu.

Cum funcționează tăierea coarnelor?

Coarnele rinocerilor sunt formate din keratină – aceeași substanță care intră în compoziția unghiilor și părului uman. Tăierea lor nu implică durere dacă este realizată corect, însă trebuie efectuată de specialiști și într-un mediu controlat. Operațiunea presupune anestezierea completă a animalului, măsură necesară atât pentru siguranța rinocerului, cât și a echipei implicate.

După ce cornul este tăiat, acesta crește din nou în decurs de 12-24 de luni, motiv pentru care procedura trebuie repetată periodic. Aceasta implică însă costuri ridicate și resurse logistice semnificative – motiv pentru care multe rezervații nu își permit să o aplice constant.

De ce sunt coarnele de rinocer atât de căutate?

Piața neagră a coarnelor de rinocer este alimentată în special din Asia, unde sunt considerate simboluri de statut social sau ingrediente cu presupuse proprietăți medicinale – afirmații fără fundament științific. În unele cazuri, coarnele de rinocer pot fi vândute cu prețuri ce depășesc 60.000 de euro pe kilogram, făcându-le mai valoroase decât aurul sau cocaina.

În aceste condiții, rinocerii au devenit ținta predilectă a rețelelor de crimă organizată care operează în Africa Subsahariană. Deși autoritățile din mai multe state au intensificat patrulele și măsurile de securitate în zonele protejate, braconajul continuă să fie o problemă majoră.

Namibia – un model de conservare în Africa

Namibia este considerată un exemplu de succes în conservarea faunei sălbatice, datorită politicilor de protecție implementate la nivel național și colaborării strânse dintre stat și sectorul privat. Aproximativ 40% din suprafața țării este dedicată conservării biodiversității, inclusiv prin crearea de arii protejate și rezervații private.

În ceea ce privește rinocerii, Namibia deține una dintre cele mai mari populații de rinoceri negri din lume. Din acest motiv, presiunea asupra autorităților este uriașă, iar fiecare decizie privind gestionarea speciei este atent monitorizată atât pe plan intern, cât și internațional.

Puncte de vedere divergente în lumea științifică

Deși studiul susține eficiența metodei de tăiere a coarnelor, comunitatea științifică rămâne divizată. Unii experți atrag atenția asupra impactului pe termen lung pe care această practică l-ar putea avea asupra comportamentului și bunăstării animalelor.

Coarnele joacă un rol important în viața socială a rinocerilor, în special în conflictele pentru teritoriu și parteneri. De asemenea, ele sunt folosite de femele pentru a-și proteja puii de prădători. Eliminarea acestor structuri naturale ar putea avea consecințe încă necunoscute în echilibrul ecologic.

Eficiență pe termen scurt vs. sustenabilitate pe termen lung

Cei care susțin dehornarea ca strategie de conservare argumentează că este o măsură temporară, necesară pentru a salva specia de la dispariție. Din punct de vedere statistic, metoda pare să funcționeze. În plus, intervenția este reversibilă – coarnele cresc la loc.

Totuși, criticii acestei abordări avertizează că ea poate încuraja o viziune utilitaristă asupra faunei, în care valoarea unui animal este dictată de cât de „profitabil” sau „neprofitabil” este pentru braconieri. În absența unor măsuri complementare, precum educație, legi mai stricte și alternative economice pentru comunitățile locale, tăierea coarnelor rămâne o soluție incompletă.

Alternative în lupta împotriva braconajului

Pe lângă tăierea coarnelor, autoritățile și ONG-urile explorează și alte metode pentru combaterea braconajului. Printre acestea se numără:

• Monitorizarea prin GPS și drone – Rinocerii pot fi echipați cu dispozitive de urmărire, care permit supravegherea în timp real a mișcărilor lor și intervenția rapidă în caz de pericol.

• Intensificarea patrulelor armate – Unități specializate în combaterea braconajului sunt desfășurate în zonele de risc, uneori în colaborare cu armata.

• Educația comunităților locale – Oferirea de alternative economice și informarea populației despre valoarea conservării faunei sunt esențiale pentru reducerea motivațiilor economice ale braconierilor.

• Campanii internaționale de reducere a cererii – Schimbarea percepțiilor culturale legate de utilizarea coarnelor în medicina tradițională sau ca simboluri de statut este esențială pentru diminuarea cererii globale.

Cât de replicabil este modelul Namibiei?

Deși Namibia oferă un model promițător, aplicarea sa în alte țări africane nu este la fel de simplă. Diferențele de infrastructură, stabilitate politică și resurse financiare pot limita eficiența implementării acestei strategii în regiuni precum Republica Democratică Congo sau Mozambic.

Totodată, în unele țări, legislația locală sau opoziția publică față de intervențiile asupra animalelor sălbatice ar putea împiedica tăierea coarnelor ca practică de rutină. Prin urmare, fiecare stat trebuie să își adapteze politicile la realitățile locale, iar cooperarea regională rămâne un factor esențial în lupta împotriva braconajului.

Perspectivele pe termen lung

Experții subliniază că, pe termen lung, singura soluție viabilă pentru protejarea rinocerilor este reducerea cererii de pe piața neagră. Tăierea coarnelor poate fi un instrument temporar, dar fără un efort concertat de combatere a rețelelor de trafic și de educare a consumatorilor finali, această practică riscă să fie doar o soluție de moment.

Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) clasifică rinocerii negri drept specie în pericol critic de dispariție, cu o populație estimată la puțin peste 5.000 de exemplare în sălbăticie. În acest context, orice măsură care contribuie la salvarea acestor animale trebuie analizată cu maximă seriozitate.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaInjecțiile pentru ridurile de expresie nu încep obligatoriu la 30 de ani. Ce contează la consultațieRevista IoanaPacienții pot primi îngrijiri și medicamente pe 29 octombrie, deși platforma de sănătate se oprește trei oreNews24Un fost deținut a obținut în instanță tablouri pictate în închisoareDolce SportNikola Jokić a ajuns la 200 de meciuri cu cel puțin zece la trei categorii, ca puncte, pase și recuperăriGetPonyProiectarea și construcția autostrăzii dintre Lețcani și Iași sunt oprite până la decizia judecătorilorBravonetAndré Rieu cântă la Cluj pe 21 și 22 octombrie 2027. Biletele se vând din 5 noiembrie 2026