Podgoria Ștefănești-Argeș: O Tradiție Viticolă cu Rădăcini Adânci
Podgoria Ștefănești-Argeș se află în zona de contact dintre Podișul Cândești și Câmpia Română, extinzându-se pe o lungime de peste 40 km. Aceasta se desfășoară paralel cu râul Argeș, între municipiul Pitești la vest și orașul Găești la sud-est.
Atestare Istorică
Documentele istorice atestă existența podgoriei încă din 20 mai 1388, când Mircea cel Mare a întemeiat Mănăstirea Cozia, incluzând viile din Dealul Piteștilor și hotarul Cărineților. Deși denumirea „Ștefănești” apare abia în 1452, regiunile viticole au fost recunoscute mult înainte.
Extinderea Viilor
De-a lungul timpului, suprafața viilor a fost mult mai vastă decât astăzi. Plantațiile erau amplasate pe versanții râurilor Doamna, Valea Mare și altele din apropiere.
Calitatea Vinurilor
Vinurile produse aici au câștigat aprecierea încă din secolul XVII. Paul de Alep menționa în scrierile sale că vinurile din această zonă erau cele mai renumite din țară. Miron Costin le descria ca fiind „vinuri dulci”, evidențiind astfel calitatea lor superioară.
Podoaba Mănastirilor și Boierilor
În acele vremuri, plantațiile viticole aparțineau adesea mănastirilor sau boierilor care îngrijeau terenuri favorabile viticulturii. Documentele istorice fac referire frecvent la „dealurile cu vii” sau „locurile de vie”.
Domeniul Domnitorilor Munteni
Domnitorii Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu aveau vii extinse în această regiune. Recoltarea strugurilor era un eveniment important; Mihai Macici subliniază că boierii veneau adesea să participe la cules.
Cultura Vinului în Epoca Modernã
În secolul XVIII-lea, centrul podgoriei s-a mutat la Ștefanești, devenind un târg pentru vânzarea vinului en-gros; însă începutul secolului XIX a marcat o retragere a viticulturii spre sud.
Efectele Filoxerei asupra Viticulturii Locale
Înainte de criza filoxerică ce a avut loc la sfârșitul secolului XIX, podgoria cultiva soiuri tradiționale românești predominante pentru vin alb; totuși existau plantații dedicate strugurilor pentru vin roșu. Soiurile precum Gordin sau Braghinã erau frecvent întâlnite pe aceste meleaguri.
Revitalizarea Podgoriei Ștefănești: O Istorie de Succes în Viticultură
Podgoria Ștefănești, cunoscută pentru soiurile sale de struguri precum Tămâioasă, Berbecel și Corb, a fost una dintre cele mai importante regiuni viticole din Muntenia între secolele XVII și XIX. Aceasta s-a situat pe locul al doilea în ierarhia podgoriilor din zonă, după Dealu Mare.
Impactul Filoxerei asupra Viticulturii
Dezastrul provocat de filoxera la sfârșitul secolului al XIX-lea a dus la o scădere semnificativă a suprafeței viticole din această podgorie. În urma acestei crize, pe lângă soiurile nobile au început să fie cultivate hibrizi direct producători. În 1893, s-a înființat o pepinieră viticolă la Golești-Badi pentru producerea vițelor altoite, având ca scop refacerea sectorului viticol românesc.
Inițiativele Cooperative și Cercetarea Viticolă
Societatea agricolă de viticultură „Sf. Ștefan” din Pitești a fost fondată pe 28 ianuarie 1907, iar prima cooperativă viticolă din România a apărut în 1919 sub denumirea inițială „Cârcinovul”, ulterior devenind „Dealul Topoloveni”. Pepinierele locale au început să altoiască atât soiuri autohtone (Crâmpoșie, Gordan), cât și internaționale (Riesling, Sauvignon). În 1959 s-a creat Stațiunea de Cercetare și Producție Viti-Vinicolă Ștefanești-Argeș.
Evoluția Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură
În anul 2004, stațiunea s-a transformat în Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură. Această instituție se concentrează pe biotehnologiile vegetale care vizează obținerea unor noi soiuri rezistente la diverse condiții climatice și patogeni.
Colecția Naționala de GermoplasmĂ
Institutul păstrează peste 240 de soiuri libere de virusuri care pot contribui la refacerea patrimoniului viticol românesc. Alte stațiuni viniviticole din țară colaborează cu Ştefaneşti pentru conservarea materialului genetic valoros.
Citat Relevante despre Importanța Colecției
„Este o colecție unică în România… Daca dispare un soi, îl putem readuce la viață,” declara dr. ing. Constantin Tănasecu despre importanța acestui material genetic.
Paysaj Viticol Integrat
Asemenea trecutului său istoric bogat, plantațiile cu viță-de-vie sunt integrate armonios cu livezile și pădurile locale , necesitând lucrări ample pentru modelarea terenurilor favorabile culturii viței-de-vie.
Centrele Viticole ale Podgoriei Ștefanești
Podgoria include trei center principale: Ștefanești, Topoloveni și Valea Mare-Dâmbovița; toate acestea fiind recunoscute pentru producția superioară a vinurilor albe.
Oenologul Mihai Macici subliniazã că Sauvignon-ul sec şi demisec reprezintã vârful calitativ al centrului Ştefaneşti , completând oferta cu vinurile demidulci Tămâioasă românească.
Podgoria Ștefănești: Tradiție viticolă și istorie culturală
Vinuri de renume din regiune
Podgoria Ștefănești, cunoscută pentru diversitatea sa viticolă, produce o gamă variată de vinuri albe și roșii. Printre soiurile albe se numără Chardonnay, Pinot gris, Fetească albă și Riesling italian, iar vinurile roșii sunt reprezentate prin Fetească neagră, Cabernet Sauvignon și Merlot. De asemenea, centrul viticol din Ștefănești este recunoscut pentru producția de băuturi tip Brandy, realizate în principal din vinuri mai acide obținute din Fetească regală.
Calitate superioară în alte center viticole
În centrele viticole Topoloveni și Valea Mare — Dâmbovița se cultivă soiuri similare de struguri. Aici se produc vinuri albe precum Fetească albă și Sauvignon Blanc, dar și vinuri aromate precum Tămâioasă românească. Vinurile roșii din aceste zone beneficiază de condiții climatice favorabile care contribuie la o calitate superioară comparativ cu cele produse la Ștefănești.
Conacul Goleștilor: O bijuterie arhitecturală
Conacul Goleștilor a fost construit în anul 1640 de Stroe Leurdeanu cu ajutorul meșterului Stoica. Această construcție este remarcabil prin statutul său ca fiind singura fortificație medieval-țărănească din România. În 1939, Regele Carol al II-lea a fondat Muzeul Dinicu Golescu aici, care s-a extins pe parcursul anilor cu expoziții ce ilustrează atât istoria familiei Golescu cât și cultura tradițional românească.
Domeniul Florica: Moștenire Brătianu
La Ștefanești se află domeniul Florica al familiei Brătianu. Acesta poartă numele primei fiice a lui Ion C. Brătianu care a decedat în 1865. Domeniul include un conac situat într-un parc dendrologic vast şi este înconjurat de podgoriile locale. Aici își dorm somnul de veci membri ai familiei Brătianu care au avut un impact semnificativ asupra istoriei României.
O privire asupra frumuseții naturale
Regele Carol I descria Vila Florica ca având o „poziție sănătoasă” pe o coamă montanã ce oferã vederi spectaculoase ale Munților Carpați până la Valea Buzãului într-o scrisoare datată octombrie 1868. De asemenea, acadamicianul I. Simionescu sublinia frumusețea naturalã a podgoriei Ştefaneşti prin descrierea peisajului pitoresc presãrat cu vii şi case cochete.
Aceste elemente fac din podgoria Ştefaneşti nu doar un loc important pentru producția viticolǎ ci şi un punct central pentru patrimoniul cultural românesc.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetHoroscop 26 septembrie 2026. Fecioară și Balanță, feriți-vă de grabă în luarea deciziilor
LylaADHD a fost asociat cu șanse cu 48% mai mari de simptome digestive într-o analiză amplă
Revista IoanaSuplimentele pot afecta ficatul. Icterul și urina foarte închisă cer evaluare rapidă
News24Majorarea pensiilor din 2027 depinde de buget. Trei calcule pentru un venit de 2.025 de lei
Dolce SportAIK s-a retras din negocierile pentru Vlad Dragomir. Pafos ar fi cerut 4 milioane de euro
GetPonyDedeman are roboți de pornire și un redresor între 159,90 și 429 de lei. Aparatele au utilizări diferite
