Războiul din Orientul Mijlociu lovește direct în buzunarele fermierilor și amenință securitatea alimentară la nivel mondial. Creșterea vertiginoasă a prețurilor la îngrășăminte și combustibil este primul semnal de alarmă, ureea, cel mai utilizat fertilizant, fiind deja cu aproximativ 70% mai scumpă decât înainte de conflict. Nici amoniacul nu stă mai bine, prețul său fiind cu 39% mai mare.
Prețuri în explozie și nave blocate
Dincolo de cifre, situația din teren este și mai complicată. Madeleine Overgaard de la Kpler, un furnizor de date, estimează că până la recentul armistițiu aproape 1,9 milioane de tone de nutrienți pentru plante sunt blocate la bordul a 41 de nave. Acestea nu pot părăsi Golful. Cantitatea este uriașă, reprezentând echivalentul a 12% din totalul îngrășămintelor transportate prin strâmtoare în 2024.
Iar timpul nu are răbdare. În unele părți ale emisferei nordice, sezonul de plantare a început deja, în timp ce în India mai sunt mai puțin de două luni până la start. „Momentul este extrem de important”, avertizează Maximo Torero, economistul-șef al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), o agenție a ONU.
De ce piețele de cereale sunt încă liniștite
La prima vedere, piețele produselor alimentare de bază par moderate. V-ați întrebat de ce? În 2022, când Rusia a invadat Ucraina, prețul grâului a sărit cu 50%. Acum, la începutul războiului din Iran, a crescut cu doar 4% și de atunci nu s-a modificat prea mult.
Explicația e simplă. Prețul actual reflectă recolta de anul trecut, care a fost una bună și, spre deosebire de situația de acum patru ani, nu este afectată de conflict. Numai că lucrurile stau puțin diferit pe termen mediu. Prețurile grâului sunt cu o cincime mai mici decât la începutul lui 2022, ceea ce oferă fermierilor mai puțin spațiu de manevră pentru a absorbi costurile în creștere la îngrășăminte și combustibil. Dacă recoltele vor fi perturbate în a doua jumătate a anului, vor urma creșteri de prețuri.
Dependența fatală de Golful Persic
Multe țări depind critic de îngrășămintele din regiune. Kenya, Madagascar, Mozambic și Zambia își procură peste o treime din îngrășămintele azotate din Golful Persic. Nici marii exportatori de alimente nu sunt feriți: India și Thailanda se bazează pe Golf pentru aproximativ 35% din necesar.
Bangladesh, care adesea trebuie să importe cereale, își procură mai mult de jumătate din îngrășăminte de aici. Cum vine asta? Deoarece îngrășămintele sunt voluminoase și perisabile, majoritatea fermierilor le cumpără exact când au nevoie, fără a face stocuri. Asta a lăsat piața cu rezerve minime și a declanșat o adevărată luptă pentru aprovizionare.
Alternativele lipsesc, iar producția internă scade
Pe 2 aprilie, Bloomberg raporta că guvernul Indiei era în discuții cu producători din Rusia și China pentru a securiza livrări. Eforturi zadarnice, se pare. Fabricile din Rusia funcționează aproape la capacitate maximă, parțial din cauza atacurilor cu drone ucrainene, iar Kremlinul a suspendat parțial exporturile. În același timp, China a eliberat rezerve pentru propriii fermieri și restricționează vânzările externe.
Producția internă este și ea o problemă. Gazul natural, care reprezintă de obicei mai mult de două treimi din costurile de producție ale îngrășămintelor (o pondere uriașă), este cu aproape 70% mai scump decât în februarie. din acest motiv, cea mai mare fabrică din Slovacia și-a redus producția de amoniac cu 15%. Fabricile din India funcționează cu 70% din combustibilul normal, iar în Bangladesh, patru din cele cinci fabrici de îngrășăminte s-au închis.
Costuri în lanț, de la motorină la ambalaje
Dar problemele nu se opresc la îngrășăminte. Combinatele și pompele de apă consumă motorină, al cărei preț a crescut brusc. În America, fermierii au cheltuit 10 miliarde de dolari pe motorină în 2024, adică 64% din cheltuielile lor totale pentru combustibil. Mai mult, produsele petrochimice blocate în Golf duc la creșterea costului pungilor, ambalajelor și foliilor de plastic, polietilena atingând cel mai mare preț din 2022 încoace.
Toate acestea îngrijorează FAO. Estimările Institutului Kiel, un think-tank german, sunt sumbre: prețurile ar putea crește cu peste 10% în India, Pakistan, Sri Lanka și Taiwan, iar în Zambia, chiar cu 30%. Programul Alimentar Mondial, o altă agenție a ONU, a declarat că un război prelungit ar putea crește numărul persoanelor care suferă de foame acută cu 45 de milioane, ajungând la un total de 363 de milioane.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Zelenski discută cu Witkoff la Oslo sub presiunea Washingtonului pentru oprirea atacurilor petroliere
Dolce SportSorana Cîrstea joacă la Ningbo cu Sara Bejlek, adversara pe care a eliminat-o la Wimbledon
GetPonyVolkswagen vinde sub țintă cu primul model dezvoltat cu XPeng, mai scump decât alternativele chinezești
BravonetCristina Cioran anunță că fiica sa a fost internată cu pneumonie acută
LylaCum recunoști dependența de jocuri de noroc și ceri ajutor înainte ca datoriile să afecteze întreaga familie
Revista IoanaCum citești prețurile alimentelor pentru cumpărături, când ouăle se scumpesc cu 10,84%, iar făina se ieftinește
