Un studiu recent sugerează că migrenele afectează aproximativ 10% dintre bărbați și 25% dintre femei, iar mulți pacienți consideră că anumite alimente pot fi responsabile pentru aceste episoade dureroase.
Ce este migrena?
Migrena se manifestă prin crize ce durează între 4 și 72 de ore, caracterizate prin dureri pulsatile localizate pe o parte a capului, acompaniate de greață, vărsături și sensibilitate la lumină (fotofobie) și sunet (fonofobie). Într-o treime din cazuri, migrena poate fi precedată de o aură vizuală.
Factori declanșatori ai migrenelor
Această afecțiune are o componentă genetică semnificativă. Totuși, mai mulți factori pot contribui la apariția crizelor: tulburările de somn, stresul, efortul fizic sau intelectual intens, menstruația și expunerea la stimuli precum lumina sau zgomotul. De asemenea, anumite alimente sunt adesea asociate cu declanșarea migrenelor.
Alimentele suspecte
Pacienții au identificat diverse categorii alimentare care ar putea provoca migrene:
- Alimente bogate în amine vasoactive: vin roșu, brânză maturată, ciocolată.
- Produse cu glutamat de sodiu: sosuri asiatice sau preparate gata făcute.
- Carne procesată: șuncă sau cârnați care conțin nitriți.
- Vinuri și carne roșie: surse comune de sulfiți.
- Legume cu nitrați: țelină sau sfeclă.
- Fructe precum avocado și banane, dar și nucile.
- Produse lactate procesate, cum ar fi iaurtul.
- Îndulcitori artificiali, cum este aspartamul.
- Alimentele care conțin cafeină pot avea un efect paradoxal; atât excesul cât și deficitul acesteia fiind raportat ca factori declanșatori.
Relația complexă dintre dietă și migrene
Legătura dintre consumul alimentar şi apariția migrenelor nu este întotdeauna clar definit. Unele teorii sugerează că dorința pentru anumite alimente apare în faza prodromică a crizei; astfel consumarea acestora nu ar fi cauza principală a durerilor. Alte ipoteze indicând faptul că pacienții pot confunda cauzele reale ale atacurilor cu consumurile alimentare recente.
Unii indivizi prezintă sensibilitate față de anumiţi compuși alimentari precum nitriții sau sulfiții; totuși aceste reacții nu trebuie confundate cu migrena propriu-zisă.
Mecanismele fiziologice implicate
Pentru a determina legătura între dietă şi apariţia atacurilor migraineze se recomandăm eliminarea temporară a unor alimente suspecte din dietã. Dacă simptomele dispar ulterior reintroducerii acestor produse se poate confirma legătura cauzalităţii.
De asemenea, obiceiurile alimentare joacă un rol important în gestionarea stării generale. Sărirea meselor poate duce la fluctuații ale glicemiei ce contribuie la dezvoltarea simptomelor migraineze. Este esențial să se mențină un programme regulat de mese pentru prevenirea acestor episoade neplãcute.
În concluzie, păstrarea unui jurnal detaliat al durerilor de cap poate ajuta pacienții să identifice mai ușor factorii declanșatori ai migrenei.
Această abordare sistematicã oferã rezultate promițătoare în gestionarea afecţiunii.
(Agenţia Naţionalǎ de Presǎ AGERPRES)
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportCarlos Alcaraz ajunge la 27 de titluri după victoria cu Jiri Lehecka în finala de la Tokyo
GetPonyCum se verifică anvelopele înainte de montaj. Ce înseamnă 91V și când este permis un indice de viteză mai mic
BravonetIAN poate continua concertele după reținere. Artistul a primit control judiciar pentru 60 de zile
LylaCum îți verifici echilibrul în 10 secunde acasă și de ce rezultatul nu îți măsoară direct vârsta biologică
Revista IoanaCum gătești legumele ca să păstrezi mai bine nutrienții, de la cantitatea de apă la timpul pe foc
News24Cristela Georgescu acuză persecuția politică după audierea ca martor la DIICOT
