Președintele României a explicat, la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, de ce facturile la energie sunt atât de mari, chiar și în țări cu resurse ieftine. mecanismul actual al pieței unice europene este de vină. „Din cauza faptului că ultima bucățică de energie este la un preț mare, consumatorii și companiile din țările respective au un preț mare”, a declarat șeful statului, subliniind că România susține la Bruxelles măsuri ferme pentru a proteja populația.

Un mecanism care penalizează energia ieftină

Sistemul actual de tarifare de pe piața unică, a arătat președintele, ajunge să lovească tocmai în statele care au investit în resurse regenerabile sau ieftine. Logica este, la prima vedere, contraintuitivă. Dar cum vine asta, mai exact? Șeful statului a oferit o explicație detaliată a modului în care se formează prețul final plătit de toată lumea.

„În ceea ce privește mecanismul de preț, după cum știți, mecanismul prin care se stabilește prețul energiei electrice este că toți producătorii primesc prețul celei mai scumpe dintre sursele de producție care este disponibilă la un anumit interval de timp. Și asta face ca cei care produc mai ieftin să aibă pe anumite intervale orare câștiguri substanțiale. Asta face ca, inclusiv în țări care au un procent vizibil de energie ieftină și regenerabilă, din cauza faptului că ultima bucățică de energie este la un preț mare, consumatorii și companiile din țările respective au un preț mare”, a declarat președintele.

Două soluții pe masa Comisiei Europene

Numai că România nu s-a oprit la a constata problema, ci a mers la Bruxelles cu două variante clare de intervenție pentru a proteja facturile românilor. Potrivit președintelui, s-a găsit deschidere la nivelul Comisiei Europene atât pentru plafonarea directă a prețului la gaz, cât și pentru recuperarea profiturilor considerate excesive de la producători.

„Comisia a fost deschisă la mecanisme care să reducă prețul energiei, fie prin plafonarea prețului gazului, pentru că cele mai multe intervale orare sunt cele în care centrala pe gaz este cea care dă prețul maximal, deci prețul pentru toată ziua și pentru toată suprafața geografică, fie ca aceste diferențe de preț care sunt mari câștigate de cei care produc energie ieftină să fie temporar luate de stat și duse către protecția consumatorilor”, a mai adăugat șeful statului.

Dezbaterea va continua în Consiliul din luna iunie.

Investiții de 30 de miliarde de euro și revenirea la nuclear

Iar dincolo de soluțiile pe termen scurt, strategia pe termen lung a Europei pare să se schimbe fundamental. Un pas considerat istoric este acceptarea energiei nucleare ca soluție strategică de viitor, o mișcare importantă mai ales că unele state (precum Germania) erau pe punctul de a-și închide centralele. În paralel, se pregătește un pachet masiv de investiții europene pentru securizarea rețelelor de transport și pentru o mai bună interconectare între statele membre.

„Comisia Europeană a venit cu o propunere și cu o sumă de bani de 30 de miliarde de euro care să fie investite pe suprafața Europei în rețele, în optimizarea rețelelor și în interconexiuni între țări, astfel încât să ne apropiem tot mai mult de o piață europeană a energiei. Consiliul a ajuns la un acord de a merge înspre stimularea energiei nucleare. Și inclusiv, țări care voiau să renunțe la centralele lor nucleare revin și solicită prelungirea funcționării acestora”, a concluzionat președintele.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Comisia Europeană Consiliul European energie energie nucleara preţ gaz