România nu îndeplineşte criteriile pentru euro legate de inflaţie şi curs,dar se încadrează la deficit, datorie publică şi dobânzi

România, pe drumul către euro: Progrese și provocări

Convergența nominală a României în raport cu criteriile pentru adoptarea monedei euro

Conform Raportului de Convergență publicat recent de Comisia Europeană, România nu îndeplinește două dintre cele cinci criterii esențiale pentru adoptarea monedei euro. Acestea se referă la inflație și stabilitatea cursului de schimb. În schimb, țara noastră respectă cerințele legate de deficitul bugetar, datoria publică și ratele dobânzilor pe termen lung.

Inflația depășește limitele acceptabile

Raportul evidențiază că inflația medie din ultimele 12 luni până în aprilie 2014 a fost de 2,1%, depășind astfel pragul de referință stabilit la 1,7%. Această valoare este calculată ca medie a ratelor de inflație din Lituania, Portugalia și Irlanda – state recunoscute pentru performanțele lor economice în Uniunea Europeană. Estimările Comisiei Europene sugerează că inflația va rămâne peste acest nivel în lunile următoare.

Deși se preconizează o menținere a unei inflatii scăzute în 2014 datorită prețurilor alimentelor reduse, se estimează o creștere semnificativă a acesteia în anul următor ca urmare a revigorării cererii interne. Proiecțiile indică o inflație medie anualizată de 2,5% pentru 2014 și 3,3% pentru 2015.

Cursul leului românesc sub presiune

Referitor la cursul de schimb valutar, raportul arată că leul românesc nu participă la mecanismul ERM II (Mecanismul Ratelor de Schimb). România aplicând un regim monetar bazat pe flotare controlată care permite intervenții ale băncii centrale pe piața valutară. După criza financiar-economic global din perioada 2008-2009, leul s-a stabilizat într-un interval cuprins între 4,1 și 4,3 lei/euro până aproape de sfârșitul anului 2011; totuși acesta s-a depreciat cu aproximativ 1,9% față de euro în ultimii doi ani.

Stabilitate fiscal-bugetară

Pe partea financiar-publicației însă lucrurile stau mai bine: România nu este sub procedura deficitului excesiv. Deficitul bugetar s-a redus semnificativ – scazându-se dintr-un procentaj al PIB-ului ce atingea valoarea de 5.5% in anul fiscal anterior – ajungând la un nivel estimat la doar 2.2% in acest an si 1.9% in anul urmator conform previziunilor CE.

Datoria publică este estimată să crească ușor până la 40.1% din PIB până în anul 2015, comparativ cu 38.4% cât era aceasta în 2013.

Ratele dobânzilor pe termen lung favorabile

România îndeplinește criteriul referitor la ratele dobânzilor pe termen lung; acestea au scazut recent sub limita valorii reference stabilite anterior (6.2%), ajungând astfel să fie cotate acum la aproximativ 5.3%.

Spread-ul dintre ratele dobânzilor românești și obligațiunile germane benchmark s-a redus considerabil – coborându-se sub pragurile istorice – ceea ce reflectează o tendință pozitiv economic vorbind.

Factori adiționali analizați

Pe lângă cele cinci criterii principale stipulate prin Tratatul Maastricht , Comisia Europeanã ia in considerare si alti factori precum balanța plăților sau mediile economice locale unde Romania nu reuseste sa concureze eficient cu alte tari membre ale zonei euro . De asemenea , legislatia bancara ramane incomplet compatibilã cu standardele necesare adoptării monedei unice europene .

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportSzocs și Ionescu asigură primul podium al României la Europenele din LjubljanaGetPonyCe acte cer despăgubirea pentru un cablu de încărcare furat și când intră wallbox-ul în CASCOBravonetAcademia Europeană de Film a ales cele 68 de lungmetraje care pot ajunge la nominalizăriLylaMișcarea redusă a fost asociată cu un risc cardiovascular mai mare. Ce rol ar putea avea arterele rigideRevista IoanaSenatul a votat decontarea investigațiilor pentru șase grupe de pacienți. Proiectul nu se aplică încăNews24Procurorii verifică facturi fictive în construcții într-un dosar cu pagube estimate la 55,4 milioane de lei