Actualitate

România are peste 400 de kilometri de apă de cea mai slabă calitate

 
În România, 405 kilometri de apă sunt clasificați în categoria cinci de calitate, ceea ce reprezintă 1,54% din totalul celor 26.320 de kilometri monitorizați de Administrația Națională „Apele Române”. Categoria 5 indică cea mai proastă calitate a apei.
 
Conform datelor furnizate de ANAR, cele mai severe probleme de poluare se regăsesc în bazinul hidrografic Olt, unde sunt afectați 414 kilometri. Acesta este urmat de bazinul Vedea-Calmatui cu o lungime poluată de 214 kilometri.
 
Bazinul Mureșului prezintă și el zone afectate: râul Aranca are o porțiune poluată pe 52 de kilometri, iar Abrud pe 24. În zona Somes-Tisa, Tisa este contaminată pe o distanță de 29 km și Someș pe 50 km. De asemenea, în bazinul Ialomița se constată poluarea a zece kilometri din apă și unsprezece kilometri în Siret.
 
Râurile Desnatui/Olt au fost identificate ca fiind contaminate pe o lungime totală de 25 km. În cadrul bazinului Tisa, apa cu calitate scăzută se întâlnește pe nouă kilometri ai râului Cisla (în aval de Baia Borsa) și pe râu Turtu care este afectat pe o distanță totalizând 29 km din cauza activităților miniere desfășurate la mina Turt.
 
Râul Lapuș/Someș prezintă contaminare la confluenta cu Sasari pentru șapte kilometric aval; Firiza/Someș are cinci kilometric afectați amonte față de Gidovoaia.

În ceea ce privește râul Sasar din același bazin hidrografic Someș, acesta este poluat timpuriu pentru o porțiune extinsă la aproximativ noua kilometrilor datorită exploatărilor miniere din Baia Sprie. Râurile Ilba și Crasna sunt afectate respectiv pe distanțe totale ce variază între patruzeci (Ilba) până la noua (Crasna) kilometrilor.

Pe cursurile Crisurilor se observăm că Valea Sesei este contaminată pentru zece kilometrilor lângã confluenta cu Arieş iar Certes Bârşau pentru optsprezece kilometrilor.
În cadrul bazinului Vedea cea mai grav afectat râu este Colentina care are un segment poluat semnificativ măsurând optzeci kilometrilor la intersecția sa cu Dâmbovița; urmează Argeş Budesti având cincizeci şi trei kilomteri contaminaţi înainte să ajungem la Dunare.
De asemenea Dâmbovița arată semne ale deteriorării amonte faţăde confluenţa sa cu Pasarea/Argeş (douazeci kilomtri), Glina amonte faţăde Pasarea(11km), precum şi Balaria având optsprezece kilomtri afectaţi în secţiunea Izvor lângã Neajlov.

În bazinele Ialomita si Siret s-au identificat zone contaminate: râul Dîmbu măsoară noue kilomtri afectaţi chiar înainte să îşi verse apele sud-est faţăde Ploieşti; Vasluiet arata un segment contaminat aval al confluenţei sale cu Bârlaad(11km); Balasan e afectat tot aşa dar într-o zonã diferită – aval faţăde Bailesti până când ajunge să se unească cu Dunarea(25km).
Direcţia Apelor Dobrogea Litoral(DADL) raportează că aici există zone contaminate dar nu permanent – aproximativ novanta kilometrilori ai apelor Hamangia si Taita sunt sub influenţa factorilor externi

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
apă de slabă calitate mediu poluare resurse de apa Romania