Actualitate

Săptămâna Albă sau săptămâna brânzei

Postul Mare: O perioadă de reflecție și tradiții

Postul Sfintelor Paşti, cunoscut și sub denumirea de postul Mare, este considerat cel mai sever dintre cele patru mari posturi stabilite de Biserica Ortodoxă. Această perioadă durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, făcându-l astfel cel mai lung post din an.

Ultimele zile înaintea postului

Înainte de a începe Postul Mare,credincioșii au două date importante pentru lăsatul secului.Prima este Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi, care în acest an cade pe 6 martie. Aceasta marchează ultima zi în care se poate consuma carne.A doua dată este Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, pe 13 martie, când se permite consumul produselor lactate și al peștelui. De la 14 martie începe oficial Postul Sfintelor Paşti.

Săptămâna albă: o tranziție către abstinență

Săptămâna dintre cele două lăsări ale secului este denumită Săptămâna albă sau Săptămâna brânzei. În această săptămână sunt permise lactatele și ouale ca o formă de pregătire treptată pentru perioada de post ce urmează. Anul acesta, această săptămână va avea loc între 7 și 13 martie.

Această perioadă este adesea asociată cu obiceiuri populare specifice; unele comunitățile numesc această săptămână „sămânța nebunilor”, referindu-se la agitația socializării intense înaintea restricțiilor alimentare impuse prin post.

Tradiții populare în Semaine nebunilor

În timpul acestei săptămâni au loc diverse ritualuri legate de începuturile anului agrar coincidente cu echinocțiul primaverii. Potrivit profesorului Ion Ghinoiu, „fixarea Paştelui în raport cu echinocţiul şi fazele lunare a dus la mutarea unor obiceiuri păgâne din ciclurile pascale.”

Ion Chelcea menționează că tinerii participau la parade mascate ca personaje ale unei nunți tradiționale; aceștia strabateau satele pentru a celebra într-un mod ludic ultimele zile înaintea intrării în postul strict.

Zilele speciale ale Saptamanii Albe

  • Lunea albă: Cunoscut ca Lunea burdufului; ziua dedicată tunderii burdufului de brânză.
  • Miercurea albă: Permisiune pentru consumarea lactatelor și peștelui; evitarea spalatului părului pentru a preveni îmbatranirea prematur.
  • Joia nepomenită: Femeile spalā cămāşile pentru un an curat dar nu torc;
  • Sâmbata albã: Se preparǎ plǎcintele oferite spre pomenire celor decedați;

Ceremonialele finale înaintea Postului Mare

Sfârșitul Saptamanii Nebunilor coincide cu duminica lásatuluiseculuide brânză;,aceasta fiind ultima ocazie dedicată petrecerilor înaintea intrării în perioada strictã a Postului Sfintelor Paști.(Agenţia Naţionalãde Presã AGERPRES)

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
gastronomie românească Joia furnicilor Postul Mare postul Pastelui saptamana alba saptamana branzei traditii culinare