Speranța de viață în România, cu șase ani sub media Uniunii Europene

Speranța de viață în România, sub media Uniunii Europene

Conform unui raport recent al Comisiei Europene, speranța de viață în România se situează printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Deși a înregistrat o creștere constantă din anul 2000, aceasta rămâne cu aproape șase ani sub media europeană.

Mortalitate evitabilă și nevoia de reforme

comisia Europeană a evidențiat că mortalitatea evitabilă ridicată și numărul semnificativ de decese cauzate de afecțiuni tratabile sugerează necesitatea unor îmbunătățiri în abordarea factorilor de risc și eficiența serviciilor medicale. De exemplu,bărbații cu un nivel educațional ridicat trăiesc cu zece ani mai mult decât cei cu un nivel scăzut de educație.

Printre problemele majore se numără obiceiurile alimentare nesănătoase și lipsa activității fizice. Deși rata obezității la adulți este relativ scăzută comparativ cu alte state membre ale UE, incidența acesteia în rândul copiilor a crescut alarmant. Fumatul afectează peste 30% dintre bărbați (în contrast cu doar 8% dintre femei), iar consumul excesiv de alcool este o problemă semnificativă pentru jumătate dintre bărbați.

Subfinanțarea sistemului sanitar

Cheltuielile pentru sănătate au atins un minim istoric, fiind considerabil inferioare celor din alte țări europene atât pe cap de locuitor cât și ca procent din PIB (5,2% față de media UE care este 9,8%). Această subfinanțare afectează capacitatea României de a răspunde nevoilor populației într-o perioadă când demografia se schimbă rapid.

Aceasta duce la o concentrare a resurselor financiare asupra spitalelor, linii primare și servicii comunitare fiind insuficient dezvoltate. Ineficiențele sistemului sunt accentuate printr-o ofertare excesivă a paturilor spitalicești și integrarea deficitară între diferitele tipuri de asistență medical.

lipsa accesibilității serviciilor medicale

Peste 79% din cheltuielile pentru sănătate sunt acoperite prin fonduri publice; totuși, aproximativ 20% provin din surse private „din buzunar”, ceea ce poate crea dificultățile financiare pentru categoriile vulnerabile ale populației. Distribuția inegalităților în accesul la servicii medicale reprezintă o barier major pentru persoanele care locuiesc în zone rurale sau care nu beneficiază complet de asigurările sociale.

Deficitul forței muncii medicale

Un alt aspect critic menționat este deficitul personalului medical; România are unul dintre cele mai reduse numere ale medicilor și asistentelor per capita din Europa. În urma protestelor recente legate de salarii scazute ale personalului sanitar, guvernul român a adoptat măsuri printr-o Ordonanță care prevede creșteri salariale semnificative pentru medici rezidenți.

Sistemul sanitar românesc se confruntând astfel nu doar cu probleme financiare ci si administrative; instabilitatea managerialã s-a tradus prin numeroase schimbări frecvente la conducerea Ministerului Sănătății şi Casa Naționalã dе Asigurări Sănătate.Aceste fluctuaţii afectează coordonarea şi implementarea reformelor necesare îmbunătăţirii stării generale a sănătăţii populaţiei.

Astfel că speranța medie dе viaţă rămâne una dintre cele mai joase valori dе pe continent – chiar dacă s-au făcut progrese faţă dе anii anteriori – continuând să fie un motiv serios dе îngrijorare atât pentru autorităţi cât şi pentrupopulaţie.”

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetBianca Ghiurcă a izbucnit în lacrimi după imaginile cu Marco și Gabriella. A luat în calcul să pleceLylaCe poți face pentru a întârzia îmbătrânirea pielii. Vara, evită soarele între orele 10 și 17Revista IoanaO „perdea” întunecată apărută brusc în câmpul vizual cere evaluare medicală în aceeași ziNews24Județul Brașov a raportat 85 de cazuri de hepatită A de la începerea școlii. Copiii de 1-9 ani sunt cei mai afectațiDolce SportRomânia a terminat pe locul 17 în ambele secțiuni ale Olimpiadei de ȘahGetPonyTesla amână din nou demonstrația Roadster, de această dată până la 15 octombrie