Studiul unei fosile descoperite în România, dovadă a încrucişării dintre omul modern şi neanderthalieni în Europa

Descoperiri revoluționare despre interacțiunea dintre Homo Sapiens și Neanderthalieni

Un studiu recent publicat în revista ‘Nature’ sugerează că primii oameni moderni din Europa și Neanderthalienii au coexistat și s-au încrucișat mai devreme decât se credea anterior. Această cercetare se bazează pe analiza unei fosile de maxilar descoperite în Peștera cu Oase din sud-vestul României.

O nouă perspectivă asupra evoluției umane

Cercetătorii au realizat o analiză comparativă a materialului genetic provenit de la neanderthalieni și Homo Sapiens, oferind dovezi suplimentare care susțin ipoteza că cele două specii s-au amestecat mult mai devreme decât estimările anterioare. Conform specialiștilor, primii oameni moderni ar avea un strămoș neanderthalian care a trăit cu doar patru până la șase generații înaintea lor.

Timpul apariției celor două specii

Omul de Neanderthal a apărut acum aproximativ 400.000 de ani în Eurasia, dispărând cu circa 35.000 de ani în urmă. În contrast, Homo Sapiens, originar din Africa, a început să se răspândească pe continentul european între 45.000 și 35.000 de ani în urmă.

Dovezi anterioare ale interacțiunilor

Studiile anterioare au confirmat existența unor interacțiuni între cele două specii. De exemplu, europenii și asiaticii contemporani moștenesc între 1% și 3% din genomul neandertalian. Până acum, cercetătorii considerau că aceste amestecuri aveau loc în Orientul Mijlociu cu aproximativ 50.000 – 60.000 de ani înainte ca oamenii moderni să ajungă pe aceste meleaguri.

Anomalii genetice surprinzătoare

Analiza ADN-ului maxilarului găsit în Peștera cu Oase (datând între 37.000 și 42.000 de ani) a relevat o conservare semnificativ mai mare a ADN-ului neandertalian — între 6% și 9% — comparativ cu alte rămășițe umane studiate până acum, indicând astfel că aceste specii s-au intersectat direct pe teritoriul european mult mai devreme decât se anticipa anterior.

Asemănări genetice neașteptate

De asemenea, cercetarea sugerează că rămășițele descoperite prezintă asemănări genetice mai mari cu populațiile actuale din Asia Orientală sau America decât cu europenii contemporani. Aceste constatări sugerează faptul că grupurile umane asociate acestor rămășițe nu au contribuit semnificativ la formarea populației europene moderne.

Cercetători implicați

Studiul este realizat de o echipă internațională formată din experți ai Universității Harvard, Institutului Max-Planck pentru Antropologie din Germania şi Academia Chineză de Ştiinţe.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista Ioana12 cazări pentru un circuit auto în Big Sur. Tarifele pornesc de la 293 de dolari pe noapteNews24Cetățenii din cinci state pot conduce în România fără permis internațional timp de 3 sau 6 luniDolce SportIulian Tameș spune că vor fi reziliate contractele lui Drăghici-Mușat și Lungu după bătaia din vestiarGetPonyMașină de lux evaluată la 622.000 de lei, oprită când ieșea din România prin Rădăuți-PrutBravonetMarina Vlady a murit la 88 de ani, acasă, alături de cei dragi și animalele saleLylaPasta de dinți nu tratează coșurile și îți poate irita pielea. Ce poți folosi în loc